Miercuri, 25 decembrie 2013

3 ani de la declansarea crizei mondiale

Sursa: Target Capital

9 august a intrat în istorie ca data declansarii celei mai severe crize economico-financiare de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial. Anuntul BNP Paribas cu privire la imposibilitatea evaluarii adecvate a valorii activelor unor fonduri cu expunere pe piata creditelor ipotecare americane sub-prime a provocat panica pe pietele financiare.

Indicele Dow Jones s-a depreciat pe parcursul sedintei de tranzactionare din ziua respectiva cu aproximativ 400 de puncte, semnalând declansarea crizei financiare. Încrederea în sistemul financiar american s-a deteriorat în lunile care au urmat, evolutie determinata de: declinul pietei imobiliare (tendinta initiata la jumatatea anului 2006); dimensiunea expunerii bancilor pe segmentul imobiliar; complexitatea instrumentelor financiare utilizate; gradul ridicat de interpendenta din sistemul financiar.

Trecerea cartofului fierbinte (instrumentele derivate ipotecare) între institutiile financiare a determinat expuneri pe piata imobiliara americana nu numai a bancilor americane, dar si a institutiilor financiar-bancare non-americane. Astfel, din momentul declansarii crizei, preturile instrumentelor financiare au consemnat o tendinta descendenta, ceea ce a determinat bancile (care detineau astfel de active în portofolii) sa înregistreze pierderi. Pierderi de ordinul trilioanelor de dolari. Si care au determinat falimentul mai multor institutii.

Treptat, dupa declansarea crizei financiare (care se poate traduce prin pierderea încrederii în sistemul financiar-bancar), am asistat la deteriorarea indicatorilor macroeconomici din Statele Unite si intrarea în recesiune a economiei americane (decembrie 2007). Cea mai severa recesiune de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial. Criza s-a propagat pe mapamond, dat fiind gradul ridicat de integrare economica.

Sirul evenimentelor ulterioare este cunoscut!

Economia mondiala a intrat în recesiune (prima de la finele celui de-al doilea Razboi Mondial). Pentru a combate criza autoritatile monetare si bugetare de pe mapamond au intervenit cu politici expansioniste fara precedent. Treptat, aceste masuri au contribuit la restabilirea încrederii în sistemul financiar si la initierea unui proces de relansare economica graduala.

Cu toate acestea, criza pare sa nu fie nici pe departe terminata. Procesul de relansare nu are o distributie uniforma (nu toate statele benecifiaza în mod similar de acest proces). Cu alte cuvinte, vorbim despre o criza simetrica (care a afectat întreaga economie mondiala), care s-a transformat într-o criza asimetrica (în unele economii procesul de ajustare este mai sever si mai lung ca durata)!

Totodata, criza s-a prelungit cu o criza a finantelor publice, considerata o etapa normala în special în cazul crizelor care au fost generate de sistemul financiar. Mai mult, consecintele crizei se fac înca resimtite: somajul se mentine la un nivel ridicat, starea finantelor publice este precara, conditiile la nivelul creditarii se mentin dificile.

În acest context, pentru perioada urmatoare cuvântul de ordine este incertitudinea! Deja, în ultima perioada am asistat la semnale de dezaccelerare a economiei mondiale în a doua jumatate a anului curent. Cu alte cuvinte, nu este exclus sa asistam la un nou val de criza. Astfel, este dificil de gasit un raspuns cu privire la momentul în care vom putea afirma ca economia mondiala a iesit din aceasta criza!

Pentru a iesi din criza actuala este necesara identificarea si tratarea cauzelor acesteia. Desi a contribuit la progresul economiei mondiale în ultimele decenii, de-reglementarea prezinta si dezavantaje! Cel mai important consta în dificultatea de cuantificare si însusire a riscurilor! Din aceasta perspectiva, este ridicata probabilitatea ca în anii urmatori sa asistam la un sistem economic mondial din ce în ce mai reglementat. Desigur, un grad crescând de reglementare va afecta potentialul de evolutie a economiei mondiale.

În al doilea rând, economia mondiala nu poate functiona necontenit cu un singur motor (consumatorul american). Functionarea cu un singur motor a determinat acumularea de dezechilibre (balanta comerciala americana deficitara, balanta comerciala a tarilor asiatice excedentara)! Cu alte cuvinte, Europa, cu un comert echilibrat (din punct de vedere al deficitului/excedentului) juca un rol de moderator între fluxurile americane si asiatice.

În al treilea rând, criza a scos în evidenta importanta unui mix adecvat de politici macroeconomice (echilibru între politicile care stimuleaza cererea si politicile care stimuleaza oferta)! Ciclul american încheiat cu criza declansata în 2007 a fost dominat de politici macroeconomice (atât monetare, cât si bugetare) care au stimulat cererea agregata, contribuind la aparitia fenomenelor de supraevaluare a activelor.

Nu în ultimul rând, desi globalizarea a avut un impact pozitiv pentru economia mondiala, contribuind la cresterea PIB-ului potential prin prisma majorarii ofertei de bunuri si servicii, a intensificarii fluxurilor comerciale si a cresterii concurentei, criza a demonstrat importanta coordonarii politicilor macroeconomice la nivel global! De aici importanta renuntarii pe viitor la egoismul obiectivelor solitare de politica macroeconomica!

Comentariu de dr. Andrei Radulescu, senior analist in cadrul societatii de brokeraj Target Capital

Lasati un comentariu