Sambata, 11 ianuarie 2014

Consecintele crizei europene (II)

Iar ritmul de decelerare a PIB potential s-a intensificat in anii de criza, in prezent situandu-se sub nivelul de 1%. Cu alte cuvinte, socul economic determinat de cea mai severa criza economico-financiara mondiala din ultimele decenii si consecintele acesteia a accentuat tendinta de declin a potentialului economic al Zonei Euro. Criza a determinat evolutia nefavorabila a investitiilor (si deci a acumularii de capital in economie, cu impact pe termen mediu), dar si deteriorarea conditiilor din piata fortei de munca (cresterea numarului de someri pe termen mediu si lung, cu impact negativ pentru performanta laborala a fortei de munca). Totodata, criza a dificultat adoptarea si implementarea reformelor structurale (dat fiind costul economico-social ridicat, mai ales in perioada de contractie economica).

La aceasta evolutie a PIB potential a contribuit si deteriorarea situatiei finantelor publice (in Graficul alaturat se poate observa relatia direct proportionala intre PIB potential si deficitul bugetar structural (calculat prin aplicarea aceleiasi metode ca si in cazul componentei structurale a PIB)).

Logica acestei relatii de cauzalitate este urmatoarea. Lipsa implementarii reformelor structurale intr-un context macroeconomic mondial caracterizat prin intensificarea globalizarii a determinat deteriorarea situatiei finantelor publice in Zona Euro. Practic, programele de bunastare au devenit nesustenabile in noua ordine economica mondiala. Iar cresterea deficitelor structurale a avut impact negativ pentru investitiile private. De altfel, companiile europene au preferat sa investeasca in alte regiuni de pe mapamond in ultimii ani. Ori, evolutia nefavorabila a investitiilor private in regiune a contribuit la declinului potentialului economiei (determinat de factori fundamentali: capitalul investit, populatia activa, factorul total de productivitate).

Totodata, trebuie mentionat faptul ca primul val de criza economico-financiara mondiala (socul simetric) a afectat mai puternic economiile care prezentau dezechilibre macroeconomice cronice (supraincalzire, deficite de cont curent, bugetare ridicate).

Practic, in aceste economii (flancul sudic) contractia economica a fost mai severa si s-a prelungit pe parcursul mai multor trimestre (inclusiv in 2011). Cu alte cuvinte, asistam la aparitia socurilor asimetrice in Zona Euro. Iesirile de capital privat si situatia critica a finantelor publice (in unele cazuri, faliment implicit) exprima premise economice nefavorabile pentru aceste economii pe termen mediu. Situatia critica a acestor economii este exprimata si de indicii bursieri, care inregistreaza in prezent valorile de la jumatatea anilor 1990 (inainte de aderarea la uniunea monetara).

Iar, procesele de ajustare ale acestor state sunt dificultate de lipsa instrumentelor macroeconomice: nu au la dispozitie instrumente monetare de ajustare (politica monetara se decide la nivel de Uniune Monetara de catre Banca Centrala Europeana, iar in plan bugetar trebuie implementate politici de consolidare). Astfel, cum a fost mentionat si de Krugman (1993), printre putinele posibilitati de ajustare pentru aceste economii se numara migratia populatiei active. Acest proces ar exacerba situatia economica critica. Cu alte cuvinte, aceste state risca sa devina zone economice defavorizate.

Evolutia ratei somajului în Zona Euro (%)

Ori, declinul potentialului economic se reflecta la nivelul pietei fortei de munca. In perioada crizei economice rata somajului a crescut in Zona Euro spre nivelul de 10% (maximul de dinainte de lansarea monedei unice) (Graficul alaturat). Cei mai afectati de somaj sunt tinerii (sub 25 de ani), cu o rata de peste 20% la nivelul Uniunii Monetare.

In economiile cele mai afectate de criza economico-financiara rata somajului inregistreaza valorile maxime din regiune: Spania (21%), Grecia (15%), Irlanda (14,2%), Portugalia (12,2%). Iar rata somajului in randul tinerilor din aceste state se situeaza la valori critice: Spania (45,7%), Grecia (38,5%), ceea ce se reflecta nefavorabil asupra potentialului acestor economii.

Cu alte cuvinte, Zona Euro cunoaste si o profunda criza sociala. Care s-ar putea intensifica in perioada urmatoare si determina convulsii sociale (de genul celor inregistrate in Grecia).

Gravele probleme economico-sociale ale regiunii se repercuteaza si in plan politic. Practic, s-ar putea pune in pericol intregul proces de constructie economicomonetara din Europa.

Constientizand momentul critic traversat de Uniunea Monetara Europeana, autoritatile europene au incercat sa raspunda prompt acestei crize a datoriilor suverane inca din primavara anului 2010. Au gandit rapid si negociat programe de sustinere financiara a statelor care nu se mai puteau finanta din pietele financiare. De asemenea, au analizat factorii fundamentali care au condus la declansarea, intensificarea si propagarea crizei, incercand sa identifice solutii pentru contracararea acesteia.

Numai ca, prin interventiile pentru a salva tarile aflate in pragul colapsului (Grecia, Portugalia, Irlanda) autoritatile europene au incalcat principii de baza din Tratatul Uniunii Europene.

Pe de o parte, Banca Centrala Europeana a monetizat (partial) datoria publica a acestor state. Practic, institutia a substituit rolul unei politici bugetare unice in Zona Euro. Pe de alta parte, guvernele din Zona Euro au intervenit pentru a sustine economiile aflate in pragul colapsului, incalcand astfel articolul 125 din Tratatul Uniunii Europene (clauza no-bailout).

In acest context, al nerespectarii Tratatului se pune problema credibilitatii Uniunii Monetare in Europa. De altfel, pietele financiare sunt atente la aceste aspecte, prin urmare, in ciuda eforturilor concertate ale institutiilor europene, atacurile speculative la adresa sustenabilitatii regiunii s-au intensificat (criza finantelor publice a intrat intr-o noua etapa, prin propagarea (in vara acestui an) catre Italia, a treia economie ca dimensiune din Zona Euro).

Comentariu de dr. Andrei Radulescu, senior analist in cadrul societatii de brokeraj Target Capital

Lasati un comentariu