Duminica, 23 februarie 2014

Daca e 2012, e Spania

Avansul remarcabil al activelor de risc din debutul lui 2012 a fost o functie directa a excesului de lichiditate ieftina. Observatia este cu atat mai valida in cazul pietelor bondurilor guvernamentale ale statelor semi-periferice ale zonei euro, in particular Spania si Italia. In perioada decembrie – februarie, bancile spaniole au cumparat bonduri guvernamentale domestice in valoare de aproape 62 miliarde EUR. Pentru aceste piete, ofertele de lichiditate cu scadente lungi facute de Banca Centrala Europeana in decembrie si februarie au fost un veritabil “game changer“.

Dar robinetul acestei lichiditati a fost inchis, iar bancile spaniole nu mai cumpara – si am vazut miercuri o emisiune de bonduri ratata la toate capitolele (suma atrasa, dobanzi, bid/cover). Nici investitorii straini nu cumpara, iar participarea acestora a fost limitata si in finalul lui 2011, atunci cand dobanzile spaniole si italiene erau la valori extrem de tentante. Cel putin din aceasta perspectiva, faptul ca dobanzile spaniole la 10 ani nu au rezistat mult timp sub pragul de 5% este in intregime explicabil.

Cand lichiditatea dispare, investitorii revin la adevarata natura a crizei zonei euro: solvabilitatea. Iar Spania genereaza cele mai multe ingrijorari din acest punct de vedere. Daca in 2011 am vorbit despre Grecia, in 2012 am putea vorbi despre Spania – si, asa cum am vazut la periferiile blocului inca din toamna 2009, odata ce dobanzile incep sa creasca, o explozie a acestora devine foarte dificil de oprit. O activare cu titlu preventiv a EFSF/ESM in cazul Spaniei are meritele sale, dar din punct de vedere politic o asemenea actiune este improbabila, cel putin deocamdata.

Banca Centrala Europeana percepe corect mediul si, intr-o situatie opusa celei pe care am vazut-o in debutul 2011, nu se grabeste sa semnalizeze oportunitatea unei normalizari a conditiilor monetare. Am ascultat miercuri un discurs sensibil mai “dovish” decat ma asteptam din partea presedintelui Draghi. Tentatia de a retesta ideea unei deprecieri generalizate a EUR devine cu atat mai mare.

Intr-un asemenea mediu, totodata, bursele europene de actiuni pot continua sa alunece. Spania este deja la minimele din toamna. Criza zonei euro este din nou pe radar, LTRO1/2 sunt istorie, iar perceptia iminentei QE3 in Statele Unite lipseste – tentatia investitorilor de a taia profituri dupa un trimestru excelent ramane considerabila.

Comentariu de Mihai Nichisoiu, analist piete internationale in cadrul societatii de brokeraj Tradeville

Lasati un comentariu