Sambata, 18 ianuarie 2014

Deficite bugetare structurale in zona euro

Sursa: Broker Cluj

Saptamana trecuta liderii politici din 25 state membre ale Uniunii Europene au semnat la Bruxelles „Tratatul de stabilitate, coordonare si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare”. Aceasta componenta a guvernantei economice la nivelul Uniunii Europene constituie un nou efort al autoritatilor responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice pentru  contracararea crizei datoriilor suverane, care afecteaza puternic Zona Euro din 2010. In acelasi timp, acest acord reprezinta un nou pas in directia realizarii Uniunii Politice in Uniunea Europeana.

Tratatul include „Fiscal Compact”, instrument adoptat pentru a ameliora comportamentul politicilor bugetare ale tarilor membre ale Uniunii Europene. Acest acord continua spiritul Pactului de Stabilitate si Crestere, adoptat la initiativa Germaniei prin Tratatul de la Amsterdam  („…  pozitia bugetara a tarilor membre trebuie sa fie echilibrata sau excedentara  …”).  Spre deosebire de Pactul de Stabilitate si Crestere, Tratatul stabileste o limita pentru componenta structurala a deficitului bugetar (0,5% din PIB). Totodata, acordul intareste regulile bugetare, dat fiind ca tarile membre trebuie sa le introduca in Constitutie.

In prezent Zona Euro este puternic afectata de cel de-al doilea val al celei mai severe crize economico-financiare mondiale din  ultimele decenii  –  criza  datoriilor suverane. Economia regiunii s-a contractat cu 0,3% q/q in ultimele 3 luni din 2011. Totodata, perspectivele pe termen scurt/mediu se mentin dificile, in contextul proceselor de consolidare bugetara, dar si a limitelor de eficienta atinse de politica monetara.

Socurile asimetrice (care par sa devina permanente)  determinate de divergenta economica a statelor membre ale Zonei Euro reprezinta provocari serioase pentru economia regiunii pe termen mediu.  In acest context, Tratatul de Guvernanta Fiscala  aduce noi provocari pentru tarile membre ale Uniunii Monetare. Aceste economii vor trebui sa ajusteze pozitiile bugetare si sa implementeze reforme structurale intr-un context macroeconomic dificil, caracterizat prin declinul potentialului economic (catre nivelul minim din ultimele decenii). Totodata, diferentele existente intre tarile membre in ceea ce priveste componenta structurala a deficitului constituie o noua amenintare pentru procesul de convergenta economica in cadrul Zonei Euro.

Am estimat componenta structurala a  deficitului bugetar pentru tarile membre ale Zonei Euro (12).  In general, variabilele macroeconomice pot fi exprimate ca suma intre  o componenta structurala si o componenta ciclica. In cazul concret al deficitului bugetar aceasta relatie este exprimata in relatia urmatoare:

deft = defs + defc

Componenta ciclica a deficitului bugetar se poate estima prin relatia urmatoare:

defc = (Yt – Yt*)

unde  Yt  –  Yt*  reprezinta output gap (PIB-PIB Potential), iar   constituie elasticitatea bugetului in raport cu PIB.

In acest context, am parcurs doua etape: in prima etapa am calculat output gap (PIB-PIB potential) pentru fiecare din cele 12 economii; in a doua etapa am utilizat coeficientul de elasticitate bugetara calculat de Comisia Europeana pentru a obtine componenta ciclica a deficitului. Componenta structurala a deficitului a fost calculata prin diferenta intre deficitul bugetar si componenta ciclica a deficitului.

Am utilizat baza de date a Bancii Mondiale pentru a obtine datele cu privire la evolutia PIB-ului acestor tari din perioada 1961-2011. De asemenea, am utilizat baza de date a Fondului Monetar International pentru a obtine datele cu privire la evolutia deficitului bugetar pentru aceste economii (perioada 1991-2011).

Rezultatele acestor estimari sunt prezentate si interpretate in randurile urmatoare.

In primul rand, as atrage atentia cu privire la declinul potentialului economic la nivelul statelor membre ale Zonei Euro (12). Cum se poate observa in graficul alaturat, in prezent PIB potential pentru aceste economii este estimat la nivelul minim din ultimele decenii.  Aceasta evolutie a fost determinata de socurile structurale care au afectat aceste economii pe parcursul ultimilor ani, socuri la care autoritatile responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice nu au raspuns intr-o maniera adecvata. Conform rezultatelor, in prezent potentialul acestor state se situeaza sub 2%, notandu-se si economii cu potential negativ (prin prisma imposibilitatii ajustarii in urma dezechilibrelor macroeconomice acumulate in perioada premergatoare declansarii celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii).

In al doilea rand atrag atentia cu privire la evolutia componentei ciclice a deficitului bugetar la nivelul statelor membre ale Zonei Euro (12). Cum se poate observa in graficul alaturat, aceasta componenta a  consemnat cele mai  scazute valori in perioada principalelor crize economice (criza petroliera din 1973, perioada de dezinflatie odata cu intrarea in Sistemul Monetar European, recesiunea de la inceputul  anilor 1990 si cea mai severa criza economico-financiara mondiala din ultimele decenii). Cu toate acestea, la nivelul anului 2011 tarile din Zona Euro (12) inregistrau un nivel pozitiv al componentei ciclice a deficitului bugetar  (cu exceptia Greciei si Portugaliei).

In al treilea rand, atrag atentia cu privire la evolutia componentei structurale a deficitului bugetar. In graficul de mai jos se poate observa o perioada de consolidare bugetara la nivelul statelor membre ale Zonei Euro (12) in special dupa semnarea Tratatului de la Maastricht (1992)  (perioada 1992-1999). Aceasta evolutie este explicata de criteriile impuse de acest Tratat pentru calificarea la proiectul monedei unice europene.

Sursa: Broker Cluj

La inceputul anilor 1990 componenta structurala a deficitului se situa in teritoriu negativ pentru toate economiile analizate (cu exceptia  Frantei), cele mai severe valori fiind consemnate de Italia (-11,2%), Grecia (-11,1%), Belgia (-6,4%) si Portugalia (-6,4%). La sfarsitul ultimei decade a secolului trecut, toate tarile din Zona Euro (12) consemnau un nivel al componentei structurale a deficitului sub pragul de 3%.  financiar (in 2010). Franta consemna un deficit structural de 7,2% din PIB, ceea ce a determinat pierderea rating-ului AAA la inceputul anului curent. Grecia inregistra un nivel al deficitului structural de 7,1% din PIB.

Valori ridicate consemnau si Spania (6,6% din PIB), respectiv Portugalia (5,6% din PIB). Pe de alta parte, cele mai reduse deficite bugetare structurale se inregistrau in Finlanda (1,4% din PIB), respectiv Luxemburg (1,3% din PIB).

Concluzionand, problemele bugetare cu care se confrunta statele europene sunt de natura structurala.

Tratatul recunoaste acest aspect si stabileste o limita concreta pentru componenta structurala a deficitului (0,5% din PIB). Data fiind dimensiunea importanta a acestor deficite structurale, statele europene trebuie sa urmeze un amplu proces de consolidare bugetara pe termen mediu. De altfel, Tratatul mentioneaza ca fiecare stat membru va fi monitorizat in acest sens de Comisia Europeana (care va propune un calendar de convergenta catre limita de 0,5% din PIB pentru fiecare stat in parte), astfel incat consolidarea bugetara sa fie sustenabila.

Pe de alta parte, notam diferentele importante intre tarile membre in ceea ce priveste componenta structurala a deficitului  bugetar.  Aceste diferente exprima premise de divergenta economica intre tarile membre (unele state vor trebui sa ajusteze mai puternic decat altele, deci vor avea marja de manevra bugetara mai redusa pe termen mediu).

Ramane de vazut in ce masura prevederile acestui  Tratat vor fi respectate. Practic, modul de functionare a economiilor va fi puternic afectat, ma refer in principal la  componenta cheltuieli cu statul social. Cu alte cuvinte, nu se mai pot amana reformele structurale, ceea ce  va determina un  impact social puternic pentru anii urmatori pentru populatia din aceste economii.

Deocamdata nu putem previziona succesul acestui instrument de politica bugetara. Dar putem atrage atentia cu privire la riscurile de implementare. Este posibil ca populatia tarilor semnatare sa nu poata face fata acestor reforme, ceea ce ar putea genera importante convulsii sociale. Nu in ultimul rand, implementarea reformelor structurale este foarte greu de realizat intr-un context macroeconomic dificil.

Pe de alta parte, este practic ceasul al 12-lea pentru realizarea unei consolidari bugetare sustenabile pe termen mediu si lung in economiile europene,  dupa ce timp de mai multe decenii au functionat cu dezechilibre bugetare structurale importante.

Comentariu de dr. Andrei Radulescu, senior analist in cadrul societatii de intermediere financiara Broker Cluj

Lasati un comentariu