Vineri, 27 decembrie 2013

Dosarul restituirilor, gata sa explodeze in fata statului roman. Proiectul care reglementeaza despagubirile dupa epuizarea Fondului Proprietatea nu a fost inca finalizat, iar fostii proprietari ameninta cu procese la Strasbourg si Washington

Sursa: FP

Statul roman mai are actiuni la Fondului Proprietatea (FP) de doar 39 milioane de euro, cat valoreaza de exemplu doar pretentiile mostenitorilor industriasului din perioada interbelica Max Ausnit, iar Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), institutia care coordoneaza procesul de despagubire, spune ca proiectul legislativ care ar trebui sa reglementeze  modul in care vor fi despagubiti fostii proprietari dupa epuizarea Fondului Proprietatea nu este inca finalizat.

Avocatii fostilor proprietari afirma ca in lipsa unui act normativ sunt pregatiti sa mearga pana la instantele internationale pentru a obtine despagubirile.

“Va fi un val de procese. Cetatenii romani vor ajunge pana la Strasbourg, pentru ca in Romania este greu ca instantele sa faca dreptate, iar cetatenii americani, cum este cazul de exemplu al mostenitorilor lui Ausnit, pot sa faca apel la Curtea de Arbitraj de pe langa Banca Mondiala (de la Washington – n.red)”, a declarat Corin Trandafir, partenere la Rubin Meyer Doru & Trandafir, societatea care-i reprezinta pe mostenitorii lui Ausnit.

Pentru solutionarea problemelor legate de procesul de restituire a proprietatilor, Guvernul a constituit un Comitet interministerial, coordonat de ANRP din care mai fac parte Ministerul Finantelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Padurilor si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

“Pana in prezent au avut loc mai multe intalniri ale grupului de lucru, in cadrul carora au fost dezbatute mai multe variante privind modificarea legislatiei in scopul punerii acesteia in concordanţă cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului”, spun reprezentantii ANRP, adaugand ca ulterior definitivarii si informarii Guvernului, proiectul va fi supus dezbaterii publice.

Un raport publicat de Centrul Roman pentru Politici Europene prezenta faptul ca se are in vedere initierea unui proiect de lege prin care despagubirile sa fie plafonate la suma de 300.000 de lei platita esalonat pe o perioada de 15 ani.

Oficialii ANRP au confirmat aceste informatii, mentionand ca plafonarea despagubirilor reprezinta o varianta de lucru care a fost luata in calcul de catre Comitetul interministerial.

“Noul act normativ aflat in curs de elaborare in scopul solutionarii dificultatilor semnalate in hotararea pronuntata de catre Curtea Europeana va reglementa tipul de masuri reparatorii care vor fi acordate, ulterior epuizarii Fondului Proprietatea, modalitatea de calcul, precum si sursa din care acestea vor fi platite”, spun reprezentantii ANRP.

Procedura acordarii despagubirilor pentru imobilele preluate in mod abuziv de catre regimul comunist si care nu mai pot fi restituite in natura fusese reglementata in 2005 prin emiterea unui act normativ care prevedea acordarea de actiuni la Fondul Proprietatea si despagubiri banesti in cuantum maxim de 500.000 de lei. Despagubirile in numerar au fost suspendate de anul trecut, iar la Fondul Proprietatea, statul mai are doar 2,74% din actiuni, care pe Bursa valoreaza 39 milioane de euro.

Plafonarea despagubirilor este contestata puternic de fostii proprietari care spun ca incalca Constitutia care prevede egalitatea in drepturi.

“Plafonarea despagubirilor este o aberatie fie si pentru faptul ca anterior fostii proprietari au primit integral despagubirea datorata sau aproape de valoarea respectiva”, spune Corin Trandafir.

Reprezentantii fostilor proprietari spun ca ideal ar fi, dupa epuizarea Fondului Proprietatea, sa primeasca despagubirile in numerar, dar cum aceasta cel mai probabil nu va fi posibil, ar fi de preferat sa primeasca actiuni direct la companiile unde statul mai detine actiuni, dar doar la cele listate.

“Ar fi ok sa primim actiuni, atata timp cat sunt cotate la Bursa. Daca nu sunt cotate, nu avem ce sa facem cu ele”, afirma Corin Trandafir.

Asta ar insemna ca statul trebuie sa distribuie actiuni din pachetele detinute la un numar redus de companii precum OMV Petrom (SNP), Transelectrica (TEL) sau Transgaz (TGN), pentru ca cele mai multe dintre companiile de stat nu sunt listate, cum este cazul Romgaz, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica. Statul mai detine pachete de actiuni la companii listate cum sunt Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT) sau Rompetrol Rafinare (RRC), dar acestea au probleme punctuale care ar putea fi obstacole in calea despagubirilor. Oltchim, de exemplu, a fost scoasa din nou la privatizare si avut pierderi in mod constant in ultimii ani, asa cum a fost si cazul Rompetrol Rafinare.

Valoarea totala a despăgubirilor care trebuie acordate fostilor proprietari nu este cunoscuta cu exactitate intrucat aceasta poate fi stiuta de-abia dupa solutionarea tuturor dosarelor care se mai afla in curs de analiza la nivelul autoritatilor locale si la nivelul Comisiei Centrale de Stabilire a Despagubirilor, iar stabilirea despagubirilor se face in funcţie de situatia concreta a fiecărui imobil în parte.

Estimarile merg insa spre o suma care depaseste 20 miliarde de euro, o suma imensa pentru statul roman, cat acordul de finantare incheiat in urma cu aproape trei ani cu institutiile financiare internationale.  Statul roman trebuie sa gaseasca o solutie la problema despagubirilor pana in iulie 2012, cand expira termenul dat de CEDO.

Acest articol a fost publicat pe site-ul antena3.ro

Lasati un comentariu