Joi, 23 ianuarie 2014

Efectele crizei europene incep sa se simta in China

Sursa: BT Securities

Urmand acelasi fir logic, ne mutam in acest numar atentia asupra Chinei, a carei economii a inceput, anul acesta, sa se resimta binisor de pe urma crizei din zona euro. Cu Europa si Japonia in pragul unei noi recesiuni si o economie americana blocata intr-o faza de anemica si lenta redresare, China a ajuns sa constituie principalul motor al economiei mondiale. Dar lucrurile par sa ia o noua directie, dupa ce perspectivele de crestere ale economiei globale s-au deteriorat semnificativ odata cu agravarea situatiei in Europa in ultimul trimestru al anului trecut. China s-a resimtit inca din prima luna a anului, scaderea cererii interne antrenand cea mai ampla contractie anualizata a importurilor din august 2009 incoace (-15%YoY) – asta dupa doua luni succesive de incetinire a ritmului de crestere. Nici cererea la nivel international nu s-a dovedit mai robusta, exporturile Chinei inregistrand, in paralel, o dinamica negativa in ianuarie (-0.5%YoY). Partea buna este ca diferenta dintre ratele de contractie a determinat majorarea surplusului comercial al Chinei la 27.3 mld USD, cu 65% mai mare decat luna anterioara.

Escalarea crizei europene ameninta cu urmari si mai grave pe parcursul acestui an, iar stransa interrelationare a Chinei cu Europa – de la comertul international (zona euro absoarbe 20% din exporturile Chinei) si rezervele valutare (20-25% din rezervele in valuta ale Chinei sunt in EUR) pana la investitii (China detine investitii straine directe in zona euro de circa 7 mld EUR si a subscris 6% din emisiunea de 5 mld EUR a EFSF) si activitatea de creditare (54% din creantele externe asupra Chinei sunt ale bancilor europene) – nu face decat sa sporeasca vulnerabilitatea economiei chineze la urmarile crizei datoriilor suverane din Europa.

Masurile severe de austeritate adoptate de fragilele economii europene, pe fondul unui somaj in zona euro de peste 10%, vor continua sa erodeze cererea europeana, in conditiile in care UE este cel mai mare partener comercial al Chinei. In mod firesc, PIB-ul Chinei – alimentat in mare masura de export – se va resimti in urma acestor evolutii, iar cresterea economica, foarte probabil, va continua sa se tempereze (cu o rata anualizata sub cea din trimestrul anterior de 8.9%).

Sa nu scapam din vedere ca, desi pozitiva, rata de crestere (anualizata) a PIB-ului s-a degradat aproape continuu incepand cu al doilea trimestru al anului 2010 (de la 11.9% in 1Q10), iar evolutia aceasta aduce teribil de mult cu ceea ce s-a intamplat pe parcursul anului 2007, premergator crizei financiare. Diminuarea activitatii din industrie in primele doua luni ale anului (asa cum o arata indicatorul anticipativ PMI), contractia masei monetare M1 la cea mai mare rata lunara din ultimii 30 de ani (-6.9% MoM) si cresterea ponderii creditelor neperformante de la 0.17% la circa 1% din totalul creditarii in doar un an, par sa ateste dificultatile cu care se va confrunta China in perioada urmatoare – si, pe cale de consecinta, intreaga economie mondiala.

Sursa: BT Securities

Banca Populara Chineza a raspuns deja prin masuri de impusionare a creditarii – care incepea, la randul ei, sa se resimta – initial mai timide (limitate la operatiuni de tip reverse repo), iar ulterior ceva mai indraznete, prin doua taieri consecutive in doar trei luni ale ratelor rezervelor minime obligatorii ale bancilor (acum la 20.5%). Prin aceasta din urma decizie se estimeaza eliberarea a 63 mld USD in sistemul bancar chinez – bani care ar trebui sa dea un imbold creditarii si, pe aceasta cale, sa revitalizeze proiectele de infrastructura si cererea de marfuri. In mare insa, oficialitatile de la Beijing raman destul de conservative in ce priveste masurile de relaxare monetara, dat fiind ca, pana nu de mult, se luptau cu presiuni inflationiste si specula imobiliara generate de masivul pachet financiar de 635 mld USD din perioada 2008-2009.

Criza financiara ajunge pana la urma sa expuna vulnerabilitatile modelului economic chinez orientat pe crestere si guvernat de exporturi si investitii guvernamentale, astfel ca, desi aparent infailibil, acesta se cere reformulat sau inlocuit de un model mai echilibrat. China trebuie sa combata efectul devastator pe care il are declinul cererii europene asupra unei industrii afectate in prealabil de cresterea costului cu forta de munca, a pretului la materii prime si utilitati, dar si de aprecierea monedei nationale (din iunie 2010, cand s-a permis o mai mare fluctuatie a yuanului pe piata). Iar cum guvernul de la Beijing ramane reticent in privinta unui nou stimul fiscal de seama celui din prima faza a crizei, este mai probabil ca eforturile sa seorienteze de acum incolo spre finantarea de noi proiecte de infrastructura si masuri de relaxare a creditarii, precum si pe extinderea prezentei pe piata americana si in tarile emergente din Asia SE, America Latina si Africa cu scopul de a compensa contractia pietei europene.

Comentariu de Dan Rusu, seful departamentului de analiza al societatii de brokeraj BT Securities

Lasati un comentariu