Vineri, 11 aprilie 2014

Este aprecierea dolarului american conjuncturala?

Desi pe 6 august a atins maximul ultimelor 3 luni la peste 1,33, in aceasta dimineata EUR/USD a testat nivelul 1,27

La intrebarea din titlu, cu datele disponibile acum inclin spre un raspuns pozitiv.

Nu avem o criza la periferiile riscului global – de genul celei din Dubai de la sfarsitul anului trecut, sau a celei din Grecia din debutul acestui an – iar cifrele macro consolideaza perceptia decuplarii economiilor globale, in particular a celor emergente, de conditiile in deteriorare din Statele Unite. Criza – daca putem vorbi de una – se intampla la centru, iar centrul ramane denominat in dolar american.

Apoi, singura banca centrala majora care a semnalizat explicit o schimbare de atitudine este Rezerva Federala. Banca Angliei flirteaza doar cu o asemenea posibilitate. Banca Japoniei a irosit marti o buna sansa de a-si relaxa suplimentar politica monetara, desi yenul tocmai a atins un nou maxim al ultimilor 15 ani impotriva monedei americane iar presiunile deflationiste raman intacte.

Celelalte doua banci centrale apartinand economiilor membre G-7 se situeaza si mai departe de modificarea de directie a Rezervei Federale. Tributara obsesiei istorice pentru inflatie, Banca Centrala Europeana tolereaza un deficit de lichiditate in pietele monetare europene – fapt care a condus rata EURIBOR cu scadenta la 3 luni la maximul ultimului an, valoarea acesteia apropiindu-se de cea a dobanzii cheie din zona euro (1%). Banca centrala a Canadei a majorat rata cheie de doua ori. Cu exceptia notabila a Chinei, majoritatea bancilor centrale din economiile G-20 – in care presiunile inflationiste devin tot mai vizibile – sunt prinse deja intr-un proces de normalizare a propriilor politici monetare.

Astfel, raportul dintre dobanzile aferente valutelor majore continua sa fie defavorabil monedei americane. De unde vine atunci aprecierea recenta a dolarului american?

Departe de mine dorinta de a simplifica excesiv aceasta chestiune. Dar in absenta unor premise fundamentale solide, cred ca o acoperire precipitata a pozitiilor short reprezinta probabil cel mai credibil factor.

Departamentul de relatii publice al Rezervei Federale a lucrat eficient de aceasta data. Pe 14 iulie, stenograma sedintei de politica monetara din 22 – 23 iunie a indicat prima retrogradare a estimarilor economice dintr-o lunga perioada de timp si precizarea ca institutia este pregatita pentru masuri suplimentare. Perspectiva a fost reiterata de presedintele Bernanke pe 21 iulie in cursul prezentarii raportului bianual de politica monetara in fata Congresului. Pe 3 august, Wall Street Journal a publicat un articol sub titlul „Rezerva Federala pregateste o schimbare simbolica” (Jon Hilsenrath, „Fed Mulls Symbolic Shift”). Interesant, materialul a descris in detaliu schimbarea de directie pe care banca centrala americana urma sa o anunte sapte zile mai tarziu.

Pe parcursul ultimelor saptamani, Rezerva Federala a sugerat ce urmeaza sa faca. Premisa unei dislocari a politicii monetare americane a fost cea care la mijlocul lunii trecute m-a determinat sa abordez o opinie defavorabila dolarului american.
Pe 10 august, Rezerva Federala a „livrat” pietelor financiare exact ce acestea asteptau: „reciclarea” veniturilor obtinute la maturitatea instrumentelor acoperite de ipoteci din bilantul bancii centrale in noi cumparari de bonduri guvernamentale. Era firesc ca cei care pariasera impotriva dolarului american sa inceapa sa taie profiturile generate de pozitiile short.

Explicatia de ordin tehnic a aprecierii dolarului american notata mai sus ridica la randul sau o serie de intrebari. De ce n-au decis investitorii sa taie profiturile de asemenea in piata bondurilor guvernamentale americane ale caror cotatii continua sa creasca? De ce pretul spot al aurului continua sa se aprecieze deasupra pragului de $1.200 pe uncie?

Este avansul recent al monedei americane doar o anomalie, sau precursorul unor trepidatii remarcabile ale burselor internationale de actiuni si de marfuri generate de o implozie a speculatiilor globale „carry trade” finantate in dolari americani?
La acest moment inclin catre prima varianta, dar nu exclud din start nicio ipoteza de lucru. Sper ca zilele urmatoare sa aduca o vizibilitate mai buna asupra acestei chestiuni.

Comentariu de Mihai Nichisoiu, analist piete internationale in cadrul societatii de brokeraj Tradeville

Lasati un comentariu