Banca centrala a Elvetiei a anuntat ieri ca nu va tolera o apreciere a francului dincolo de 1,20 pe cursul EUR/CHF
Am sugerat luni ca un jucator ar putea urmari o noua majorare a ecartului dintre dobanzile bondurilor guvernamentale italiene si franceze, pe de o parte, si a celor germane, pe de alta parte, cu scadenta la 10 ani – sau, ca proxy, un declin al cursului EUR/CHF. Ideea centrala ramane valida dar nu si proxy-ul dupa ce ieri dimineata banca centrala a Elvetiei a anuntat ca nu va tolera o apreciere a francului dincolo de 1,20 pe cursul EUR/CHF.
Cel putin pe termen scurt orice oportunitate directionala pe EUR/CHF este anulata. Contextul curent va mentine presiuni de vanzare considerabile pe acest curs (si de aceasta data realocari prudente ale capitalurilor dinspre activele de risc ar putea fi insotite de o accentuare a presiunilor speculative in directia testarii rezilientei bancii centrale). Pe de alta parte, insa, banca centrala a Elvetiei va lupta pentru credibilitate si astfel ma indoiesc ca in urmatoarele zile vom vedea valori ale cursului sub pragul oficial de toleranta. Altfel, institutia risca sa fie ironizata de speculatori asa cum am vazut in cazul campaniilor interventioniste ale Japoniei din 2003 – 2004 (cand yenul a inceput in sfarsit sa se corecteze negativ la cateva luni dupa ce Banca Japoniei a sistat interventiile impotriva monedei nipone).
Pe termen mai lung, e dificil de dat un verdict acum. Comunicatul emis ieri suna cat se poate de ferm (notati de altfel posibilitatea mentionata explicit a unei recentrari a pragului de toleranta in cazul in care aceasta actiune va fi considerata necesara). Sa nu uitam insa ca in 2009 banca centrala a mai incercat sa apere un prag, 1,50 (este adevarat, atunci in mod informal), si nu a reusit. In cazul unei deteriorari a conditiilor pe pietele financiare internationale (care foarte probabil ar fi insotita de un nou episod impulsiv al crizei zonei euro) eforturile de a mentine noul prag 1,20 vor fi colosale.
Cine va fi tentat sa-si insuseasca exemplul Elvetiei, dincolo de cel mai previzibil suspect de serviciu Japonia? Inca de la sfarsitul anului trecut Turcia a promovat un experiment monetar dual in incercarea de a opri aprecierea propriei monede. Iar saptamana trecuta Brazilia a anuntat o taiere surprinzatoare a dobanzii cheie cu 0,5 puncte procentuale dupa cinci majorari succesive in acest an. Brazilia pariaza astfel nu doar pe o deteriorare substantiala a conditiilor macro la nivel global dar si pe iminenta angajarii Rezervei Federale intr-o noua runda de relaxare monetara cantitativa in Statele Unite (notati revenirea expresiei „razboaie valutare” in discursurile publice ale ministrului de finante Mantega).
Tentatia altor economii de a urma intr-o forma sau alta exemplul Elvetiei este unul din motivele pentru care ma gandesc sa probez scenariul unei aprecieri selective a dolarului american in fata unor valute emergente precum lira turceasca, realul brazilian si dolarul australian. Directia ar fi completata de un pariu care ar incerca sa capitalizeze pe seama unei performante mai bune a bondurilor guvernamentale americane in raport cu cele emergente (o majorare a ecartului dintre dobanzile corespondente).
Comentariu de Mihai Nichisoiu, analist piete internationale in cadrul societatii de brokeraj Tradeville
