Vineri, 11 aprilie 2014

Europa de Est nu este afectata decat marginal de criza din Grecia. Romania si Bulgaria ar putea fi exceptii

Foto: paperjam.lu

In timp ce Grecia – si odata cu ea stabilitatea euro – se afla intr-un fel de lupta de supravietuire, cea mai mare parte a tarilor din Europa Centrala si de Est, cum ar fi spre exemplu Polonia sau Republica Ceha, dispun de o baza economica solida. Ungaria, care in urma cu doi ani se afla si ea la limita falimentului, a avut posibilitatea sa-si puna in ordine finantele publice, gratie ajutoarelor financiare de la FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si a masurilor proprii de consolidare  bugetara (conditie impusa de finantatori) – prezentand – in ciuda datoriei publice mari (80%) – chiar un excedent bugetar. Romania si Ucraina au reusit si ele sa-si amelioreze datele fundamentale in decursul ultimilor doi ani, astfel incat acum situatia statelor din Europa Centrala si de Est este in general mult mai buna decat media statelor UE.

Creditele in moneda straina continua sa reprezinte un punct slab, insa situatia ar putea in curand reveni la normal ca urmare a diverselor masuri, cum ar fi initiativa de la Viena (prin care bancile straine si-au armonizat practicile in cazul creditelor din Europa de Est) pentru a mentine lichiditatea pietei.

Unul din factorii esentiali pentru stabilitatea tarilor din Europa Centrala si de Est il reprezinta interdependenta economica marginala a acestor tari cu Grecia. Pentru majoritatea tarilor – cu exceptia Bulgariei, care mentine relatii economice mai stranse cu tarile vecine, inclusiv Grecia – Germania este de departe partenerul comercial cel mai important. Criza din Grecia are, prin urmare, in ceea ce priveste relatiile de comert exterior o influenta usor de gestionat asupra tarilor din Europa Centrala si de Est. Un proces de contagiune financiara, ca sa il numim asa, care face ca volatilitatea unei tari in criza sa afecteze piata financiara din alta tara, nu este in prezent perceptibil. Acest lucru nu se poate intampla decat atunci cand tranzactiile bancare ajung la un punct mort, ceea ce in prezent este departe sa se intample.

Spre deosebire de majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, datele fundamentale din Grecia nu au ramas neschimbate iar tara, a pierdut contactul cu piata de capital din cauza datoriilor sale. Masurile semnificative de economisire destinate contrabalansarii situatiei, nu sunt lipsite de efecte negative asupra cresterii economice. In tarile din Europa de Est, cum ar fi Polonia sau Republica Ceha, nu exista astfel de probleme. Avand in vedere costul scazut al fortei de munca, aceste tari sunt inca folosite de catre intreprinderile occidentale drept unitati de productie, ceea ce permite un aflux de capital in cadrul acestor tari. Cu toate acestea, in cazul in care aceste afluxuri de capital sunt prea mari, aceste tari dispun de posibilitatea de a raspunde facand apel la propriile monede prin revizuirea ascendenta a ratelor lor de schimb. Tarile emergente, care dispun de date fundamentale puternice percep acest aflux masiv de capital in mod diferentiat: presiunea de reevaluare apreciativa care rezulta din ratele de schimb genereaza preocupari ca pe termen scurt atat competitivitatea cat si cresterea economica in cazul acestor tari ar putea fi puse in pericol.

Concluzie:

Atata timp cat nucleul crizei nu se va extinde mai departe in zona euro – si va aduce, de exemplu, Spania in situatia de a face apel la ajutoarele in valoare de miliarde de la UE – si atata timp cat problemele imense ridicate de Grecia vor putea fi tratate intr-o maniera rationala si controlata, criza actuala va ramane fara consecinte durabile si dureroase pentru tarile din Europa Centrala si de Est. Eventualele consecinte pe termen lung asupra tarilor din Europa Centrala si de Est ar antrena de asemenea in mod iremediabil o slabire economica in principalele state ale UE. Dependenta puternica de schimburile comerciale cu Germania ar provoca o scadere e cifrelor privind exportul si in acelasi timp deteliorarea datelor fundamentale solide din Europa Centrala si de Est.

Romania si Bulgaria ar putea reprezenta exceptii, deoarece aceste tari se confrunta cu alti factori de influenta, avand in vedere proximitatea lor geografica fata de Grecia (de exemplu, doua mari banci grecesti fiind prezente si active in aceste doua tari.)

Comentariu de Ronald Schneider, administratorul fondurilor de investitii din Europa de Est in cadrul Raiffeisen Capital Management

Lasati un comentariu