Duminica, 03 august 2014

Europa: taramul fagaduintei

Asa cum era de asteptat, ultimele ore ale ultimei zile de negocieri la Summitul UE a dus la o solutie care promite bogatii, dar ne lipseste de detalii. Au fost facute ceva progrese pentru a asigura viitorul Europei, insa mai e mult de lucru la amanunte.

Planul in doi pasi propus la summit arata cam asa: recapitalizare in cazul bancilor, o tunsura aplicata Greciei si putere de foc mai mare pentru noul organism destinat sa lupte cu recesiunea, European Financial Stability Facility.

Detaliile sunt urmatoarele:

Recapitalizarea bancara

1.  9% capital de baza dupa pierderile suferinte din cauza bondurilor nationale s-au reflectat in preturile pietei. Creditarea pe termen scurt se va garanta la nivel european, probabil, prin Banca Centrala Europeana. Putine detalii au fost oferite in aceasta sectiune, insa gasim in text: “O repetare simpla a experientei din 2008, cu libertate deplina a statelor de a-si fixa schemele de lichiditate, nu ar fi potrivita”. In consecinta, am fi mai degraba indemnati sa aplicam o abordare “perfect coordonata” a notiunii de “sprijin de finantare la nivel UE”. Acest lucru ar trebuie explorat deopotriva de Comisia Europeana, EBA, EIB si Banca Centrala Europeana. Multi oameni vad in acest mecanism invocat prin EIB (Banca Europeana de Investitii) un repaos acordat datoriilor bancilor fata de BCE. Care va fi modus operandi ramane de vazut…

2.  Recapitalizarea dorita a fost parafata printr-o nota de catre BCE (vezi European Banking Authority.)

Reducerile aplicate Greciei

A fost agreata o reducere de 50% a pretului obligațiunilor Greciei, cu obiectivul de a reduce raportul datorie/GDP la 120%.  O mica surpriza au constituit-o cele 30 de miliarde de euro, ajutor suplimentar furnizat de statele membre UE. (Din nou, cum va functiona asta, nu stim inca)

Puteri financiare sporite pentru EFSF

Ramane valabil modelul de asigurare financiara, si din nou nu avem niciun indiciu asupra modului de operare. Se pare ca UE ne “vinde” acest model de asigurare, plus un vehicul special care sta de paza, vehicul care cred ca va fi finantat de “prietenii Europei”, BRIC; FMI si altii. M-am tot gandit la cineva care ar putea sa se angajeze ferm in finantarea unei probleme (crize) europene, dar se pare ca politicienii trateaza capitalul ca pe o mana cereasca.

Problema ramane dimensiunea – le-ar “placea” sa aiba intre 800 si 1000 de miliarde de euro la dispozitie, dar in primul rand ar trebui sa stabileasca o cota de care au nevoie acum bancile. Cifrele furnizate de Autoritatea Bancara Europeana (ABE), sunt mult sub nivelul indicat de FMI. FMI spune ca bancile europene ar avea nevoie de 200 de miliarde de euro, nu 35-70 miliarde, cum spune ABE. Apoi apar cele 30 de miliarde de euro dati Greciei, dupa care vine si sprijinul pe care BCE trebuie sa-l acorde pietei secundare pana cand vor fi aplicate aceste “noi masuri”, in noiembrie sau decembrie.

Finalmente, cum am mai spus si cu alte ocazii, cifra reala care ar putea sa creeze un buffer semnificativ si credibil este, probabil, 3000 de miliarde de euro, nu 1000 de miliarde.

Se pare ca politicienii simt ca au obtinut suficient timp pentru a face sa functioneze Mecanismul de Stabilitate Europeana sau un alt Mare Plan post G-20. Acest plan nu a intrunit nicio conditie pentru a fi credibil. Deocamdata, trebuie sa fie totul facut public in detaliu, ceea ce va face o diferenta. Totul ne este vandut drept o mare victorie, dar tot ce se pare ca au agreat cele 17 state ale UE este ca trebuie sa existe ceva pe care piata il simte venind. Adica nu ceva din care sunt facute schimbarile adevarate.

Reactia pietei

Piata alege intotdeauna drumul cel mai usor si ii place sa vada zburand indicatii de tip “bani gratis si ieftini”. Ceea ce intelege piata acum e ca bancile vor avea bani din nou si ca va exista o forma de finantare care va garanta operatiunile.

Raportul EURUSD e mai ridicat – piata a jucat short, iar primele 24 de ore vor reprezenta repozitionare – si peste toate astea ar putea aparea o repatriere a monedei Euro in zona Euro, din cauza nevoii de a acoperii cererea de capital de baza (Tier 1). Odata spuse acestea, ne apropiem de varful ciclului pe care il traverseaza Euro.

Piata de actiuni testeaza intens partea superioara a intervalului. Exista sansa unui 1260/75 – dar sunt foarte increzator ca piata va obtine un profit din aceasta miscare, cam un 20% fata de minimul primelor zile de octombrie. BTP-ul italian pe 10 ani este mai jos cu 20 de puncte de baza, spre dezamagirea mea, din moment ce vad Italia ca pe o linie trasa pe nisip si ar trebui sa existe convingerea ferma ca, daca vrem sa avem capacitatea de a schimba starea de criza, nu putem trece de ea. Sa fim atenti, de asemenea, la spreaduri vs. Europa si la ce calificative vor da agentiile de rating Frantei si Belgiei in saptamanile care vin.

Concluzii

Italia ramane linia trasa pe nisip. A fost fortata sa se angajeze la un buget pe 2012 cu o varsta de pensisonare mai mare, insa punerea in practica ramane o necunoscuta. In plus, apare riscul unor turbulente politice, deoarece premierul Berlusconi ar putea renunta la putere. A fost pretul platit pentru a obtine sprijinul Ligii Nordului in reforma pensiilor.

Intelegerea e in criza de timp si, asa cum se intampla mai mereu in cazul politicienilor, s-ar putea produce mai degraba in viitor decat acum (atentie la felul in care MF Global, o importanta agentie de brokeraj din SUA a intrat in bucluc in ultimele 24 de ore, o chestiune foarte importanta). Cand ai de a face cu solutii care creeaza mai multe operatiuni/lichiditate in loc de solvabilitate, sfarsesti prin a stinge incendii.

Intregul cadru al acestui acord este atat de iluzoriu si lipsit de detalii, incat e greu sa ne entuziasmam. In urmatoarele zile ar trebui sa vedem felul in care Bundesbankul si opozitia din Germania se vor impaca cu acest nou acord “extinde-si-pretinde”.

Ni s-a promis un Mare Plan final pana duminica trecuta: nu s-a intamplat asta. Ni s-a dat din nou un plan pentru un plan, de data asta nu inainte de Cannes, ci dupa Cannes. Sa speram ca solutiile sunt viabile astazi decat atunci, desi sunt sceptic, personal, cu privire la aplicarea si impactul acestui maraton 24/48, maraton pe care il vedem de obicei dupa intalnirile la nivel inalt.

Comentariu de Steen Jakobsen, Chief Economist, Saxo Bank

Lasati un comentariu