Duminica, 23 martie 2014

Grecia – drum cu sens unic

Va cer sa votati pentru acordarea noului program de asistenta financiara pentru ca vreau sa evit caderea intr-un abis (…) asa incat sa avem posibilitatea ca maine sa negociem si sa schimbam politicile care ne sunt acum impuse“, a declarat luni in fata parlamentului elen liderul opozitiei de la Atena, Antonis Samaras. Notati ca formatiunea condusa de Samaras, Noua Democratie, este creditata cu cele mai mari sanse de a castiga alegerile generale din aprilie. Si amintiti-va ca tot in aprilie sunt programate alegeri prezidentiale in Franta, iar o victorie tot mai probabila a lui Francois Hollande in fata lui Nicolas Sarkozy risca sa genereze dislocari ale relatiilor dintre Paris si Berlin.

Raman la parerea ca Atena va primi banii necesari pentru acoperirea obligatiilor suverane din martie. Dar exista o buna sansa ca acestia sa fie ultimii bani pe care Atena ii va primi. Dupa alegerile din aprilie, riscul unui default suveran dezordonat urmat de un exit din zona euro creste exponential. Spatiul de manevra pe care il vad acum atat la Bruxelles, cat si la Atena a devenit atat de limitat, incat este dificil de imaginat cum va reusi Grecia sa evite un colaps mai tarziu in 2012.

Sunt de acord ca un default al Greciei urmat de un exit din zona euro sunt evenimente integrate deja in asteptarile investitorilor. Ceea ce nu cred ca a fost integrat in asteptari se refera la consecintele acestor doua evenimente asupra pietelor si economiilor globale. Amintiti-va ca, in primele zile din septembrie 2008, o lume intreaga se astepta ca Lehman Brothers sa se prabuseasca si tentatia multor investitori a fost sa joace dupa dictonul “sell the rumor, buy the news“. Dar efectele colapsului bancii americane de investitii asupra pietelor globale au fost cataclismice. Aproape o luna mai tarziu, in doar cinci zile de tranzactionare pe parcursul saptamanii 6 – 10 octombrie 2008, bursele internationale de actiuni au pierdut un sfert din valoare. Pe 10 octombrie, indicele american Dow Jones Industrial Average a parcurs 1000 puncte intre minimul si maximul acelei zile, punctand astfel cea mai volatila zi din istorie.

Ceea ce am invatat din episodul Lehman Brothers este ca efectele unui eveniment previzibil asupra restului universului sunt dificil, daca nu chiar imposibil, de evaluat a priori. Dar tot mai multi politicieni de la Berlin si Bruxelles par sa fi uitat aceasta lectie. “Un exit al Greciei din zona euro nu va fi sfarsitul lumii“, a afirmat recent Christian von Stetten, parlamentar din partea Uniunii Crestin-Democrate (formatiunea condusa de cancelarul Angela Merkel). “Temerile in legatura cu ziua X (in care Grecia ar iesi din zona euro) sunt tot mai mici“, a adaugat ministrul economiei, Philipp Roesler.

Banca Centrala Europeana continua sa ofere lichiditate ieftina, unul dintre motivele pentru care dobanzile suverane europene s-au prabusit recent. Statele periferice si semi-periferice ale blocului joaca oportunist si grabesc emisiunile de bonduri, Spania a reusit sa acopere deja 1/3 din valoarea emisiunilor estimate pentru acest an. Pietele financiare in general s-au stabilizat rezonabil dupa trepidatiile severe din toamna.

Pentru clasa politica de la Berlin si Bruxelles, tentatia este sa considere ca pietele vor tolera usor cazul unui default dezordonat urmat de un exit din zona euro ale Greciei. Este al doilea pariu de acest gen pe care politicienii il fac dupa weekend-ul 13 – 14 septembrie 2008.

Comentariu de Mihai Nichisoiu, analist piete internationale in cadrul societatii de brokeraj Tradeville

2 Comentarii

  1. razvanP spune:

    Devine tot mai scontat ca Grecia va iesi din euro….dar ceea ce nu inteleg eu? De ce ii mai acorda acum 130 miliarde euro? este deja supraindatorata…nu are un cent sa dea inapoi….multi politicieni o vor si foarte multi o vad afara din ue…si cu toate acestea ii mai da 130 miliarde. Ce ne scapa noua din aceasta ecuatie? 

  2. Cristian Dumitru spune:

    Razvan, practic aici este vorba de rostogolirea aceleiasi sume de bani de la un an la altul numai ca intre timp se adauga dobanzi + deficitul Greciei in fiecare an si devine tot mai mare. Daca institutiile europene nu ii mai dau imprumuturi europenii vor pierde sute de miliarde de euro pe care Grecia inca le datoreaza. Plus socul unui faliment ar fi prea mare pentru populatia elena. Statul grec ar avea sa spunem bani doar ca sa plateasca jumatate din salariile celor care lucreaza la stat si ar avea loc un razboi social care ar afecta toata zona din Balcani. PIB-ul Greciei s-ar ajusta puternic in jos. Vorbim aici de o scadere anuala poate undeva la 15%, urmata de alte taieri de salarii pentru toti locuitorii Greciei si tot asa. Ce se incearca acum este o austeritate in trepte pentru reducerea deficitului Greciei ca sa fie in stare sa-si plateasca imprumuturile numai ca reducerea este foarte lenta. De la -15,8% in 2009, la -10,6% in 2010 si -9,3% in 2011, va lua foarte mult timp sa ajunga pe plus si lumea nu mai are rabdare. Negocierile acum pornesc de la premisa ca Grecia nu va mai plati nimic 15-20 de ani sa spunem ca sa revina pe plus si apoi sa reia platile cu tot cu dobanda datorata.

Lasati un comentariu