Joi, 16 ianuarie 2014

Guvernanta fiscala si finantarea prin bursa

Sursa: Broker Cluj

La finele saptamanii trecute au avut loc doua dezbateri importante pentru contextul macroeconomic intern, dar, mai ales pentru viitorul economiei Romaniei.

Pe de o parte, Aula Magna a Academiei Romane a gazduit dezbaterea „Tratatul de stabilitate, coordonare si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare”, organizata in cadrul Scolii postdoctorale. Pe de alta parte, la Banca Nationala a Romaniei a avut loc Conferinta „Finantarea prin bursa”.

In cadrul primului eveniment s-a realizat o evaluare a „Tratatului de Guvernanta Fiscala” (noul instrument propus recent de liderii tarilor europene in eforturile disperate pentru contracararea crizei datoriilor suverane din Zona Euro), dar si a implicatiilor acestuia pentru viitorul economiilor din Europa (inclusiv economia Romaniei).

Fara a intra in prea multe detalii tehnice, acest Tratat isi propune sa genereze un grad superior de disciplina la nivelul politicilor bugetare ale tarilor membre ale Uniunii Europene. Este un nou element din categoria pasilor marunti adoptati de liderii europeni pe parcursul ultimelor trimestre in directia realizarii Uniunii Politice.

Cu toate acestea, nu este nici pe departe un pas decisiv in acest sens. Practic, Tratatul completeaza un instrument deja existent, Pactul de Stabilitate si Crestere, adoptat la initiativa Germaniei prin Tratatul de la Amsterdam (1997). Spiritul Tratatului coincide cu cel al Pactului: finante publice echilibrate pe parcursul ciclului economic (un deficit bugetar structural ce nu poate depasi pragul de 0,5% din PIB).

Implicatiile imediate ale acestui instrument de politica economica la nivelul Uniunii Europene sunt evidente: statele europene vor trebui sa implementeze o serie de reforme structurale pentru a putea reduce componenta structurala a deficitului sub nivelul mentionat in noul Tratat. Astfel de masuri vor viza cu siguranta domenii in care persista dezechilibre structurale importante, dintre care as mentiona statul social. Desigur, vor trece mai multi ani pana cand limitele impuse de noul tratat vor putea fi respectate. La nivelul Zonei Euro deficitul bugetar structural se situa la aproximativ 3,5% din PIB potential in 2011, conform estimarilor Fondului Monetar International (cu diferente importante intre tarile membre). In Romania deficitul bugetar structural se situa la aproximativ 3% din PIB in 2011.

In cadrul celui de-al doilea eveniment s-a pus accent pe rolul bursei in finantarea companiilor. Un subiect care a constituit centrul mai multor dezbateri pe parcursul ultimilor ani. Aceste dezbateri au ramas fara ecou pana in prezent.

Sursa: Broker Cluj

Practic, la mai bine de 15 ani de la reinfiintare, Bursa de Valori nu reuseste sa indeplineasca rolul central / vital – finantarea companiilor. Desigur, pentru a putea sa joace acest rol, Bursa de Valori trebuie dezvoltata comparativ cu situatia actuala. In acest moment, piata de capital de la Bucuresti este considerata de frontiera, cu o pondere a capitalizarii bursiere in PIB care se situeaza cu mult sub media europeana (aproximativ ¼).

Puntea de legatura intre cele doua evenimente este imediata: finantarea economiei interne in anii urmatori, inclusiv problema accesului la finantare (atat a sectorului public, dar si a sectorului privat).

Problema finantarii si a accesului la finantare este vitala in contextul macro-financiar international si intern. Ma refer in principal la finantarea proiectelor de investitii, pentru ca fara investitii nu poate fi oprit declinul potentialului economic. Acest potential a fost dramatic afectat de valurile celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii, dar si de consecintele acestora (graficul referitor la evolutia formarii brute de capital fix in ultimii ani este elocvent in acest context).

In prezent, economia interna (dependenta de capitalul extern) este ocolita de investitiile straine, prin prisma declinului potentialului economic, dar si a dinamicii datoriei pe parcursul ultimilor ani (atat in sectorul public, dar si in cel privat). Pe de alta parte, capitalul romanesc nu are nici forta si nici know-how-ul pentru a relansa economia spre un nou ciclu. Totodata, gradul de absobtie a finantarii europene nerambursabile este foarte redus. Nu in ultimul rand, prin semnarea Tratatului de Guvernanta Fiscala, Romania va trebui sa continue procesul de consolidare bugetara pe termen mediu si lung, ceea ce ar putea avea implicatii nefavorabile pentru evolutia investitiilor publice.

Toate elementele mentionate mai sus indica o singura sursa de finantare a economiei – piata de capital. Practic, in ceasul al doisprezecelea trebuie concentrate toate eforturile pentru dezvoltarea pietei interne de capital astfel incat aceasta sa joace rolul fundamental – finantarea companiilor.

Comentariu de dr. Andrei Radulescu, senior analist in cadrul societatii de intermediere financiara Broker Cluj

Lasati un comentariu