Marti, 27 mai 2014

Interdependenta austro-ungara si riscurile pe care le presupune

Sursa: BT Securities

Impasul in care au ajuns negocierile dintre guvernul de la Budapesta si Comisia Europeana si FMI a ridicat saptamana trecuta temeri serioase in randul investitorilor cu privire la emisiunea de obligatiuni a statului austriac, care urmarea sa stranga 1.2 mld EUR in licitatia programata pe 10 ianuarie. Pietele financiare si-au mentinut tonusul relativ optimist cu care au inceput anul, iar emisiunea Austriei s-a dovedit un succes in conditiile in care intreaga oferta a fost suprasubscrisa de 2x, iar partea de obligatiuni cu maturitate la 10 ani (in valoare de 600 mil EUR) s-a subscris la un randament mediu in scadere fata de ultima licitatie (de la 3.528% la 3.322%). Apetitul sanatos pentru aceasta oferta – in pofida tensiunilor dintre Ungaria si institutiile financiare internationale – pare sa indice increderea investitorilor intr-un deznodamant favorabil aici… si ar fi bine pentru toata lumea ca lucrurile sa decurga astfel.

Inainte de toate sa detaliem un pic situatia delicata a vecinilor nostri: Ungaria trebuie sa rostogoleasca anul acesta circa 5 mld EUR in conditiile in care toate cele trei mari agentii i-au declasat ratingul de tara la nivel “junk”, iar costul creditarii de pe pietele financiare a ajuns la niveluri greu de digerat (randament de aproape 10% la obligatiunile pe 10 ani). Desi tara beneficiaza de avantajul monedei proprii, depinde de ajutorul extern in obtinerea fondurilor necesare. Stim insa cu totii ca pachetele FMI implica asumarea unor masuri de austeritate destul de drastice si, in contextul unei rate a somajului de 10.6%, ezitarea premierului Viktor Orban devine oarecum explicabila. Din fericire, pe parcursul saptamanii trecute situatia s-a mai destins, odata ce autoritatile maghiare au aratat mai multa deschidere, in primul rand in ce priveste independenta bancii centrale – aspect esential in discutiile purtate cu cele doua institutii.

Problema aceasta a Ungariei s-a raspandit repede, pe poarta Austriei, in toata Europa, bancile austriece (cu precadere Erste, Raiffeisen Int. si Volksbank) fiind principalii creditori ai Ungariei, cu 31% din totalul creantelor externe asupra tarii. Urmatorii creditori in linie sunt bancile italiene si cele germane, insa cu expuneri mult mai reduse de 18%, respectiv 17% din totalul creantelor asupra tarii. Astfel, o criza in Ungaria ar zgudui puternic sistemul bancar din Austria, dar, si mai grav, s-ar raspandi prin intermediul acestuia la nivelul principalelor motoare ale zonei euro, intrucat, in afara expunerii directe, bancile din Italia si Germania detin cumulat circa 200 mld EUR (~70%) din datoria externa a Austriei. Este evidenta implicatia raporturilor financiare dintre Austria si Ungaria, precum si fragilitatea intregului sistem la nivel european. Succesul emisiunii de saptamana trecuta a risipit din temeri, insa vor mai fi ceva palpitatii pana cand Ungaria va incheia negocierile si va obtine ajutorul celor doua organisme internationale.

Piata titlurilor de stat europene ramane inca in centrul atentiei, evolutia ei fiind ochita de mai toti investitorii. Ca sa completam retrospectiva saptamanii, se cade sa trecem in revista emisiunea de succes a Spaniei, care a reusit sa stranga de pe piata 10 mld EUR (de 2x mai mult decat se astepta) la randamente cu aproape 1% mai mici fata de licitatia anterioara pentru cea mai mare parte a emisiunii. Aceasta a fost urmata vineri de Italia, care a obtinut 4.75 mld EUR din emiterea unor obligatiuni cu maturitate la 3 ani la un randament mai favorabil (4.83% fata de 5.62% la sfarsitul lui decembrie). Este incurajator ca piata obligatiunilor guvernamentale europene a evitat pana acum vreun esec rasunator, iar investitorii au parte de un ragaz ca sa-si mai drege moralul dupa evolutia ingrijoratoare de pe finalul anului trecut.

Sursa: BT Securities

Insa testul adevarat abia de acum incepe: saptamana aceasta Spania are programate emisiuni cu maturitate mai mare decat cea a imprumuturilor Bancii Centrale Europene care ar fi sustinut succesul licitatiilor de saptamana trecuta; Franta, de asemenea, va emite titluri cu maturitati in 2014, 2015 si 2016. Si, cel mai important, ambele tari vor testa piata pentru prima data dupa proaspata retrogradarere in masa realizata vineri de Standard & Poor’s. Franta si-a pierdut, alaturi de Austria, statutul de top; ratingul Spaniei a cazut doua trepte pana la A, iar al Italiei tot doua trepte, pana la BBB+. Celelalte tari retrogradate sunt Portugalia, Cipru, Slovacia, Slovenia si Malta, in timp ce Germania si-a pastrat ratingul absolut. Stirea nu a facut prea multa senzatie, pietele anticipau de mult un astfel de deznodamant si l-au si decontat in mare parte. Iar noua ni s-au confirmat asteptarile formulate in mai multe randuri de la declasarea ratingului USA vara trecuta, cand afirmam ca vom mai asista la alte cateva retrogradari sonore in zona euro, citand in mod special Franta.

In orice caz, va fi semnificativ modul in care se vor desfasura cele doua emisiuni cheie ale saptamanii, in conditiile in care pana atunci evenimentul de vineri va fi complet diseminat.

Comentariu de Dan Rusu, seful departamentului de analiza al societatii de brokeraj BT Securities

Lasati un comentariu