Fisurile celui mai recent acord pan-european erau vizibile inca inainte de 27 octombrie. Spatiul de manevra al autoritatilor europene se reduce tot mai mult si este tot mai vulnerabil accidentelor politice.
Ideea referendumului lansata la inceputul acestei saptamani de premierul Papandreou ne aduce si mai aproape de un accident politic. In primul rand, ideea este terifianta in sine, si sugereaza ca tensiunile politice de la Atena, inclusiv cele din interiorul PASOK, sunt mai severe decat credeam. Sase membri ai PASOK au cerut ieri demisia premierului. Am aflat de asemenea ca ministrul de finante nu era la curent cu intentia premierului privind referendumul.
Dintr-o perspectiva morala, drama Greciei trebuie legitimata nu doar politic (desi notati ca majoritatea pe care o mai au socialistii in parlamentul elen a scazut la doar doua locuri) ci si public. Dar dintr-o perspectiva pragmatica, momentul unui referendum in Grecia este cat se poate de nepotrivit. La mijlocul saptamanii trecute autoritatile europene credeau ca au invins criza, iar Atena a acceptat in mod neconditionat toate solutiile propuse la Bruxelles. Cum vor arata acum negocierile cu China si alte economii emergente in directia extinderii capitalizarii EFSF?
Daca privim in retrospectiva, incercari similare de legitimare publica au mobilizat mai degraba un spirit anti-european. Apoi, ideea unui referendum in Grecia genereaza precedentul. De ce nu s-ar gandi Italia la acelasi lucru? Atat finantele publice italiene cat si suportul politic in favoarea cabinetului Berlusconi par sa aiba aceeasi traiectorie cu ceea ce se intampla acum la Atena.
Am sugerat ieri doua directii pe care le voi urmari in legatura directa cu criza zonei euro si posibilitatea unei noi runde de lichidari fortate ale expunerilor long pe active de risc ale investitorilor, si anume 1) noi maxime record pentru ecartul dintre dobanzile italiene si franceze, pe de o parte, si cele germane, pe de alta parte (la scadenta de 10 ani pentru bondurile guvernamentale corespondente), si 2) o depreciere a dolarului australian in fata dolarului american. Vreau sa completez cele doua directii cu testul unei deprecieri a forintului unguresc in fata monedei americane. Forintul ramane tributar atat tensiunilor din zona euro cat si politicilor neconventionale ale cabinetului Orban (atitudinea ostila fata de sistemul bancar in particular). Aceste vulnerabilitati s-au simtit inclusiv luna trecuta cand alte valute au avansat puternic si pietele financiare in general au fost in gratia cumparatorilor dar forintul nu a reusit sa corecteze semnificativ terenul pierdut in septembrie.
Comentariu de Mihai Nichisoiu, analist piete internationale in cadrul societatii de brokeraj Tradeville
