Sambata, 01 noiembrie 2014

Lichidarile fortate ating aurul si argintul

La sfarsitul saptamanii trecute aurul si argintul au suferit cele mai severe deprecieri ale cotatiilor din ultimele trei decade

Joi si vineri la Chicago aurul si argintul au suferit cele mai severe deprecieri ale cotatiilor din ultimele trei decade (grafice 1 – 2). Dar aurul devenea vulnerabil inca de la mijlocul acestei luni, de aceea am preferat exclusiv bondurile guvernamentale americane cu scadente lungi si dolarul american ca destinatii de refugiu pentru posibilitatea unor lichidari fortate ale expunerilor net long pe active de risc in general (vedeti „Aur vs. dolar american”; site-ul Tradeville, 13 septembrie).

In ultimii doi ani dolarii americani ieftini au finantat nu doar speculatii „carry trade” in Brazilia, de exemplu, ci si aprecieri parabolice ale cotatiilor aurului si argintului. Cand insa realul brazilian pierde 15% in doar doua saptamani, dar aurul ramane cotat aproape de maxime record, tentatia jucatorilor de a abandona pozitii inca profitabile long aur pentru reechilibrarea portofoliilor devine irezistibila.

Ne apropiem de sfarsitul anului si pentru administratorii de portofolii institutionale spatiul de eroare se reduce considerabil.

Dar marcheaza ceea ce vedem acum cantecul de lebada pentru aprecierea gigantica a cotatiilor aurului din ultima decada?

Post-Lehman Brothers criza nu s-a pierdut pe drum, doar s-a transformat. Problemele au trecut din bilanturile operatorilor privati (in principal institutii financiare) in cele suverane. In 2008 am avut un atac asupra bancilor, acum avem unul asupra guvernelor dar atentia se muta inapoi spre banci pe seama detinerilor de bonduri guvernamentale. Criza zonei euro expune in cel mai vizibil mod acest ciclu reflexiv malign banci / guverne.

Dar exista entitati care pot absorbi problemele atat din bilanturile private cat si din cele suverane.

Aceste entitati sunt bancile centrale. Ce exemplu mai bun in acest sens decat operatiunile Bancii Centrale Europene care asuma nu doar credit suveran via cumparari de bonduri guvernamentale dar si risc financiar via liniile de lichiditate oferite bancilor (si notati o sansa importanta ca Banca Centrala Europeana sa extinda maturitatile acestor linii chiar la sedinta de joi, in completarea unei taieri a dobanzii cheie de 0,5 puncte procentuale pe care o percep ca fiind aproape iminenta)? Ori, bancile centrale sunt responsabile pentru credibilitatea valutelor pe care le tiparesc. Un atac asupra bancilor centrale ar fi un atac asupra valutelor.

Apoi, sa ne gandim la contextul in care basculeaza in prezent abordarile monetare in economiile dezvoltate. Daca rundele anterioare de relaxare monetara cantitativa in Statele Unite si Regatul Unit s-au produs in conditii de dezinflatie / deflatie, acum in Statele Unite inflatia anualizata se apropie de 4% iar cea din Regatul Unit se apropie de 5% (notati ca Banca Angliei estimeaza ca acest prag sa fie depasit). In zona euro operatiunile non-standard ale Bancii Centrale Europene pot fi usor asimilate unei relaxari monetare cantitative, si aceasta relaxare se intampla la o inflatie anualizata care de asemenea depaseste targetul oficial.

Economiile emergente devin la randul lor tentate sa relaxeze ad-hoc conditiile monetare. Turcia face acest lucru inca de la sfarsitul anului trecut. Brazilia a cedat in aceeasi directie la sfarsitul lunii august. Australia si chiar India ar putea ceda la randul lor. Imaginati-va taieri ale dobanzilor in India la o valoare anualizata a inflatiei formata din doua cifre.

Chiar daca noi runde de relaxare monetara cantitativa in economiile dezvoltate nu vor genera inflatie, aceasta va fi oricum importata din lumea emergenta acolo unde explozia preturilor are cauze tot mai mult structurale si tot mai putin circumstantiale. Adaugati faptul ca in istorie cea mai comoda si tentanta solutie pe care guvernele au avut-o pentru a rezolva macar partial problema deficitelor si datoriilor publice a constat in incurajarea presiunilor inflationiste. Iar bancile centrale nu par preocupate de perspectiva ca istoria sa se repete.

In Statele Unite este clar de ceva vreme ca evolutia pietelor financiare si a economiei este cea care conteaza si nu riscurile inflationiste. In Regatul Unit banca centrala sprijina neconditionat obsesia pro-austeritate autentica a guvernului Cameron si asta obliga Banca Angliei la mentinerea unei politici monetare ultra-relaxate.

Banca Centrala Europeana a incercat in prima parte a acestui an sa se adreseze ingrijorarilor in privinta inflatiei majorand dobanda cheie de doua ori in aprilie si iulie. Dar accentuarea crizei zonei euro si un context macro-global tot mai sumbru au intrerupt prematur ciclul normalizarii monetare.

Pentru o vreme Banca Centrala Europeana va fi nevoita sa opereze ca substitut al trezoreriei unice pe care zona euro nu o are. In ce masura acest lucru va compromite sever mandatul asigurarii stabilitatii preturilor ramane la alegerea investitorilor sa judece.

Premisele de mai sus ar putea fi combustibil pentru o noua cursa de aprecieri parabolice ale cotatiilor aurului (si probabil pentru deprecieri impulsive ale cotatiilor bondurilor guvernamentale).

Dar toate la timpul lor. Deocamdata aurul si restul metalelor raman vulnerabile.

Comentariu de Mihai Nichisoiu, analist piete internationale in cadrul societatii de brokeraj Tradeville

Un comentariu

  1. TF spune:

    Dupa ce vor cumpara chinezoii si indienii aur de toti banii.. aurul va urca pana la 800 de dolari uncia :) ) Sa fim seriosi..

Lasati un comentariu