Miercuri, 22 octombrie 2014

Modificarea legii pietei de capital – o necesitate amplificata de criza economica globala

Legea nr. 297/2004 a fost adoptata de Parlamentul Romaniei in anul 2004, inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ca efect al derularii negocierilor pre-aderare. In mod firesc, legea a transpus in dreptul roman acele acte normative ale Uniunii Europene care erau in vigoare in perioada respectiva.

In unele situatii, implementarea a fost realizata cu o nedorita celeritate, intrucat efortul legislativului roman din 2004 de a adopta o noua lege (Legea nr. 297/2004 a fost adoptata pe 28 iunie 2004) a fost inevitabil afectat de activitatea legislativa a Parlamentului European care a adoptat chiar in cursul anului 2004 acte normative esentiale pentru pietele de capital din statele membre ale Uniunii Europene. Cel mai elocvent exemplu in acest sens il reprezinta Directiva 2004/39/CE, cunsocuta sub numele de Directiva MiFID (Markets in Financial Instruments Directive), adoptata la 21 aprilie 2004, cu doar doua luni inainte de legea romana.

Situatia de fapt este considerabil schimbata in 2010. In primul rand, Romania este astazi un stat membru al Uniunii Europene, obligat sa transpuna actele normative comunitare care nu au aplicabilitate directa (directivele) si sa respecte acele acte normative care se aplica in mod direct pe teritoriul Uniunii Europene (regulamentele comunitare). De la momentul intrarii in vigoare a Legii nr.297/2004 au fost adoptate acte normative de catre Parlamentul European cu impact major asupra pietei de capital, cum ar fi Directiva 36/2007 (privind drepturile actionarilor),  Directivele 109/2004 si 14/2007 extrem de importante, pentru ca stabilesc cadrul legal privind aplicarea principiului transparentei pietei de capital si a respectarii dreptului la informare a investitorilor, Directiva 2006/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 de modificare a Directivei 77/91/CEE a Consiliului in ceea ce privește constituirea societaților comerciale pe acțiuni și menținerea și modificarea capitalului acestora, Regulamentul Comisiei Europene nr.1287/2006 de implementare a MiFID in privinta respectarii obligatiilor de transparenta a tranzactiilor cu instrumente financiare, Directiva nr.16/2007 a Comisiei Europene de punere in aplicare a Directivei 611/1985 referitoare la organismele de plasament colectiv.

In esenta toate domeniile aflate sub puterea de reglementare a Legii 297/2004 au fost afectate de modificari ale legislatiei comunitare.

In al doilea rand, criza economico-financiara globala a modificat in mod semnificativ perspectiva de abordare a unor mecanisme ale pietelor financiare, creand o preocupare intensa a legiuitorilor din intreaga lume pentru a gasi solutiile optime asigurarii unui cadru legal care sa impiedice in viitor aparitia unor dezechilibre majore si sistemice, asemanatoare celor care au zguduit marile piete financiare in a doua parte a anului 2007 si in 2008. In acest context, schimbarea de paradigma adusa de Tratatul de la Lisabona prin cresterea rolului legislativului Uniunii Europene,  chemat sa creeze o legislatie unica de natura a fi aplicata direct sau indirect in  toate statele comunitatii, ofera o noua perspectiva statelor membre.

In acelasi timp, este necesar un efort deosebit din partea legiuitorilor nationali, chemati prin noul Tratat sa participe la consultarile anterior adoptarii normelor comunitare, dar si obligati sa transpuna noile norme comunitare in dreptul intern al statelor membre in timpul cel mai scurt, cu respectarea celorlalte reguli de drept aplicabile in respectivele state. O noua lege a pietei de capital din Romania trebuie sa fie construita tinandu-se cont de cele mai noi orientari comunitare, influentate de climatul economic generat de efectele crizei, dar si de principiile fundamentale de functionare a pietelor financiare. Eficienta unui astfel de act normativ va fi data numai daca noua arhitectura a legii va fi bazata pe norme clare, neinterpretabile, in acord cu obiectivele economice urmarite, dar si cu principiile inscrise in legislatia comunitara.

Este important ca legea romana sa nu reprezinte o „traducere” a actelor normatice comunitare, ci sa tina cont de ansamblul legislatiei nationale, sa ofere solutii pentru anumite situatii si circumstante specifice Romaniei. Spre exemplu, este necesar ca puterea legislativa sa clarifice statutul juridic al SIF-urilor, dar si al Pietei Rasdaq, in spiritul eficientei economice si al respectarii marilor principii de drept, si nu in functie de interese partizane. Reglementarile CNVM in vigoare in prezent nu numai ca nu pot sa limpezeasca asemenea chestiuni delicate, dar risca, in mod inevitabil, sa fie contestabile datorita fortei lor juridice inferioare legii organice.

De altfel, un alt considerent important care sta la baza necesitatii modificarii legii pietei de  capital il reprezinta „nesincronizarile” din prezent dintre reglementarile CNVM si legea pietei de capital, lege organica, adoptata de Parlament cu majoritate calificata. CNVM a incercat sa realizeze implementarea noilor acte normative europene prin regulamente, acte normative la nivelul legislatiei secundare ce nu pot avea forta juridica a unei legi. De aceea, reglementarile CNVM adoptate in perioada 2004-2010 contin unele modificari, adaugiri sau chiar prevederi contrare cu cele ale dispozitiilor continute de Legea 297/2004 . De aici rezulta nu numai inadvertenta normativa, ci si o sursa permanenta de interpretari contradictorii si de litigii, cu riscul anularii in instanta a reglementarilor CNVM cu motivatia ca sunt contrare Legii nr.297/2004. Efectul imediat al unei astfel de situatii il reprezinta distrugerea increderii, oricum fluctuanta si relativ redusa, a investitorilor in piata de capital din Romania

Nu in ultimul rand, trebuie subliniat faptul ca efortul legiuitorului roman din ultimii ani s-a situat la distanta apreciabila de necesitatile investitorilor pe piata de capital. La presiunile Uniunii Europene la sfarsitul anului 2006 a fost adoptata Legea nr.441/2006 care a adus modificari majore Legii societatilor comerciale. Aceste modificari au adus anumite diferentieri importante fata de dispozitiile de drept societar din Legea pietei de capital. In unele situatii, datorita noii legi a societatilor comerciale, actionarii unor societati nelistate detin drepturi suplimentare actionarilor societatilor listate. In aceste circumstante, este evident ca Legea pietei de capital reprezinta in aceste cazuri o solutie depasita. Pe de alta parte, noua lege a pietei de capital trebuie sa ofere solutii practice unor chestiuni ivite in practica in ultimii ani, cum ar fi, spre exemplu, introducerea prescribilitatii actiunii in constatarea nulitatii absolute a hotararilor de majorare a capitalului social, pentru a evita mentinerea sine die a incertitudinii cu privire la existenta sau inexistenta actiunilor emise in cadrul majorarii de capital social.

Comentariu de Cristian Dutescu, managing partner in cadrul societatii de avocati Dutescu & Asociatii

Lasati un comentariu