In ultima perioada am vazut dezbateri legate de ofertele prin bursa anuntate de statul roman. In primul rand, ma bucura faptul ca noutatile pe aceasta tema sunt din ce in ce mai numeroase si mai interesante.
Mai intai a fost anuntat programul celor patru oferte de vanzare pentru actiuni Petrom, Transelectrica, Transgaz si Romgaz. Deja acesta s-a concretizat prin lansarea ofertei Petrom si selectarea unui consultant juridic pentru oferta Transelectrica. Desi, inevitabil, se inregistreaza intarzieri, sper ca acest program sa continue in termenii stabiliti. Daca primele trei companii sunt deja listate, oferta publica initiala a Romgaz s-ar finaliza cu una dintre cele mai importante listari din istoria bursei locale, aducand la cota o companie strategica pentru economia Romaniei dintr-un domeniu foarte cautat de investitorii internationali.
(Ca o paranteza: s-au dezbatut intens efectele insuccesului ofertei Petrom; sigur ca si eu am fost dezamagit, pentru ca un succes ar fi reprezentat un semnal important transmis de piata noastra de capital investitorilor straini. Insa oferte incheiate fara succes se inregistreaza pe toate pietele, mari sau mici, si nu reprezinta un lucru anormal. Prin urmare, esecul ofertei Petrom nu trebuie sa influenteze decizia Statului de a merge mai departe cu privatizarile prin bursa. Sper doar ca s-au invatat cateva lectii din acest proces in ceea ce priveste capacitatea de distributie a intermediarilor selectati si modul de organizare a procedurilor ofertei).
Mai departe, au venit noutati interesante despre listarea Romtelecom la BVB, o alta companie importanta pentru economia Romaniei, care s-a restructurat major si s-a transformat intr-un operator telecom modern (sa nu uitam ca Romtelecom este controlata indirect de Deutsche Telekom); compania ajunsa la bursa ar putea include si operatorul de telefonie mobila Cosmote, sporindu-i atractivitatea. Pe langa declaratii si termene optimiste, si aici s-au facut anumiti pasi concreti prin selectia consultantilor juridici.
De asemenea, statul roman a anuntat intentia de vanzare a unui pachet din operatorul aerian Tarom prin bursa, ceea ce ar determina o diversificare sectoriala binevenita a emitentilor listati la BVB. In plus, Tarom este o companie foarte vizibila si, din nou, strategica pentru economia Romaniei.
M-a bucurat si anuntul Fondului Proprietatea cu privire la propunerea listarii Hidroelectrica si Nuclearelectrica in Adunarile Generale ale celor doua companii. Referitor la acestea, nici macar nu mai este nevoie sa scriu despre importanta lor strategica si atractivitatea pentru investitori. Desigur, va trebui sa asteptam si decizia statului in acest sens, ca principal actionar; insa acest element concret, suprapus pe fondul unor intentii generale mai vechi legate de listarea celor doua companii, reprezinta un pas in directia cea buna.
Daca toate aceste proiecte vor merge mai departe, atunci ma asteptsi la reluarea proceselor de listare a unor companii din portofoliul Ministerului Transporturilor (operatori de aeroporturi si de porturi), inghetate datorita crizei, precum si la eventuala concretizare a altor intentii de listare anuntate in diferite momente (CFR, CEC, etc).
(din nou, in paranteza: mi-ar placea sa adaug la aceasta lista si pe cea a Bancii Comerciale Romane; din pacate, dupa cum evolueaza stirile in presa, se pare ca scenariul listarii este unul nerealist. Statul roman si, in special, Societatile de Investitii Financiare, par ca rateaza sansa de a contribui la dezvoltarea pietei de capital prin listarea BCR).
Daca toate aceste proiecte se concretizeaza in urmatorii ani, ne-ar putea astepta vremuri foarte interesante la bursa. Sa nu uitam ca investitorii sunt atrasi in primul de emitentii unei burse, si nu de elemente tehnice sau de povesti de tot felul. In momentul in care vom avea mai mult emitenti puternici la BVB, atunci vom vedea si mai multi investitori, o lichiditate mai mare si o evolutie mai interesanta a preturilor, cu volatilitate mai redusa si evaluari mai apropiate de o valoare corecta.
Revenind la tema principala a articolului, am vazut din nou diverse dezbateri pe tema oportunitatii continuarii acestor proceduri de listare si lansare de oferte de vanzare de catre stat, intr-o perioada de relativa incertitutdine si nesiguranta pe burse. Pe scurt, raspunsul meu este DA in mod neconditionat. Mai jos, argumentele.
O oferta de vanzare de actiuni prin bursa nu se reduce la cele doua saptamani de derulare efectiva a ofertei – partea cea mai vizibila pentru investitori. Pentru a ajunge acolo este necesar un efort foarte mare si parcurgerea multor etape: selectia unui consultant juridic de catre stat; pregatirea de catre acesta a unui caiet de sarcini pentru selectia intermediarului ofertei; derularea procedurii de selectie a intermediarului; negocierea si semnarea contractului de intermediere; realizarea unor studii si analize de piata, de sondare a interesului investitorilor, juridice si financiar-contabile; realizarea unei evaluari a emitentului; structurarea parametrilor tehnici ai ofertei si negocierea acestora de catre ofertant si intermediar; elaborarea unui prospect preliminar; aprobarea prospectului de catre CNVM; road-show si activitati de promovare a ofertei, intalniri cu investitorii si elaborarea de rapoarte; definitivarea si aprobarea prospectului final de catre CNVM; derularea de operatiuni tehnice impreuna cu BVB si Depozitarul Central; pregatirea grupluui de vanzare, etc.
Prin urmare, o intrebare de genul: “este acum un moment potrivit pentru ca statul sa deruleze o oferta de vanzare?” este cel putin naiva. Pregatirea unei oferte de vanzare este un proces foarte complex si sensibil, care dureaza intre 6 si 12 luni. In plus, derularea tuturor acestor oferte prezentate mai sus nu se va produce simultan; chiar daca unele etape se pot suprapune, ma astept ca sa treaca cel putin doi ani pana vom vedea finalizate toate ofertele si listarile de mai sus (iar acesta este un termen foarte optimist).
Prin urmare, consider ca demersurile pentru organizarea si pregatirea acestora trebuie sa inceapa fara intarziere: pentru toate listarile de mai sus trebuie ales un consultant juridic si un intermediar; contractele de intermediere trebuie semnate, iar intermediarii alesi trebuie sa deruleze toate procedurile legate de analiza pietei, a interesului investitorilor si a emitentului, pentru a formula o recomandare a parametrilor ofertei (inclusiv a momentului optim de lansare). Insa pana la momentul formularii acestor parametrii trebuie sa treaca luni de zile de pregatire, pe care nu ne mai putem permite sa le pierdem, dupa ani de zile in care piata de capital a fost ca si inexistenta pentru statul roman. Dupa toate pregatirile, va fi foarte simplu sa lansam ofertele respective in cazul in care contextul este favorabil, sau sa asteptam putin imbunatatirea acestuia.
Legat de contextul despre care se face atata caz, o “marfa” buna se poate vinde in orice context. Sa nu uitam ca piata de IPO din Polonia a ramas si ramane foarte dinamica pe tot parcursul crizei. Oferte si listari de anvergura s-au derulat si se deruleaza in continuare pe toate pietele importante de capital, chiar daca nu toate ajung sa fie finalizate. In fine, daca astazi o companie valoroasa precum Transgaz se tranzactioneaza peste pretul din IPO, iar acel pret a fost bun pentru statul roman in anul 2007, desi acelasi pret nu ar fi bun si azi?
Urmatoarele doua oferte programate, cele ale Transelectrica si Transgaz, nici nu au o dimensiune foarte mare. In plus, Dupa 6-12 luni de pregatire, aceste oferte ar putea ajunge pe piata intr-un context mult mai bun decat in prezent.
Foarte putine persoane realizeaza faptul ca suntem astazi la un moment de cotitura: deciziile luate si proiectele lansate in urmatoarele 12-24 de luni vor fi cruciale pentru evolutia viitoare a pietei noastre de capital. Prin urmare, eu cred ca suntem datori sa transmitem un mesaj de incredere si de sustinere pentru aceste proiecte, daca ne dorim o piata de capital de anvergura.
Din pacate, avem foarte multi “specialisti” pe piata de capital care sunt incapabili sa cuprinda si sa inteleaga semnificatia acestui moment. “Specialistii” nostri in investitii, incluzand brokeri, analisti, oficiali ai institutiilor pietei, jurnalisti si alte tipuri de profesionisti, sunt preocupati in special de probleme marunte legate de elemente tehnice si procedurale, sau de vesnicele animozitati puerile care dau masura caracterului acestora. Desigur, toate acestea nu-i impiedica sa exprime pareri despre ofertele de vanzare si despre listari, desi pentru larga lor majoritate acestea sunt concepte pe care le-au intalnit doar in in cartile de specialitate sau in filme artistice; datorita ignorantei, multe persoane transmit semnale gresite, care sunt apoi percepute in mod eronat ca reprezentand opinia avizata a celor care reprezinta si formeaza piata de capital din Romania.
Astazi avem o piata de capital ineficienta si de dimensiuni reduse in primul rand din cauza incapacitatii brokerilor de a o dezvolta. Pregatirea slaba a multora, ignornata, lipsa de know-how si de initiativa sunt principalele motive pentru care nu avem mai multe listari si mai multi investitori (iar dupa aceea vin toate celelalte motive, care nu sunt putine). Asa ca data viitoare cand mai cititi o opinie a unui “specialist” din piata de capital, va propun sa analizati cate listari sau oferte a intermediat cu succes compania pe care acesta o reprezinta, inainte de a pune pret pe opiniile exprimate – in special atunci cand se vorbeste despre oferte de vanzare si listari la bursa (puteti continua acest experiment identificand si pozitia firmei in topurile BVB si Sibex pentru a vedea cat de priceputi sunt diversi “specialisti” care se pricep bine la teorie, dar mai putin la practica).
Nu as vrea sa generalizez, dar mi-e foarte greu sa nu o fac cand persoanele care au scris un prospect de admitere la tranzactionare in Romania sau care au avut o intlanire cu o companie pentru a discuta listarea la bursa se pot numara pe degetele de la doua maini. In aceste conditii, cum am putea avea o piata de capital dezvoltata si eficienta?
Prin urmare, astazi este un moment foarte bun pentru a demara formalitatile necesare pentru toate ofertele si listarile mai sus. Eu nu as mai pierde nici macar o zi pentru a intarzia si mai mult aceste procese, pentru ca orice asteptare va dauna atat statului cat si pietei de capital.
Sper, cumva, ca toate aceste mesaje sa ajunga la responsabilii care decid viitorul ofertelor si/sau listarilor Transelectrica, Transgaz, Petrom (ce va trebui reluata, din pacate), Romgaz, Romtelecom, Tarom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroportului Henri Coanda sau CEC. Cel mai bun sfat pe care il pot da acestora este sa demareze cat mai rapid procedura de selectie a unor intermediari, si sa aleaga intermediari de calitate, cu experienta si anvergura internationala semnificativa, care sa consilieze statul roman asa cum o fac in multe alte tari. Experienta procedurii de selectie a intermediarului ofertei Petrom a aratat ca multi din intermediarii internationali de renume sunt dispusi sa isi asume acest rol.
In ceea ce priveste “specialistii” locali care se regasesc prin ziarele, revistele si siteurile de specialitate, gata oricand sa isi impartaseasca parerile valoroase despre finantarea prin bursa formulate in urma consultarii articolelor relevante de pe Wikipedia, eu le-as acorda atentia cuvenita, apropiata de zero. Pentru ca atunci cand un broker obinsuit numai sa urmareasca miscarile de cateva minute sau cateva ore ale indicelui Dow Jones isi exprima pareri despre oportunitatea unei oferte publice, fara niciun fel de experinta prealabila in atragerea de fonduri, elaborarea unui prospect sau structurarea unei oferte, parerea acestuia nu poate fi relevanta.
Dupa cum am scris mai sus, consider ca se contureaza o sansa istorica pentru cresterea pietei de capital in urmatorii ani, insa depinde intr-o masura mare de noi daca aceasta se va materializa. Eu sustint programul de privatizare prin bursa si cred ca acesta este unul din cele mai bune lucruri care se poate intampla pietei de capital, dar si Romaniei (prin privatizari mai eficiente si mai transparente decat pana acum, dar si cu speranta ca banii rezultati vor fi folositi pentru investitii si proiecte majore de infrastructura, nu pentru salarii si consum). Cu cat vom transmite semnale mai hotarate in aceasta directie, cu atat avem sanse mai mari ca toate declaratiile optimiste ale guvernantilor sa se transforme in realitate (sa nu uitam ca declaratii si proiecte nefinalizate am mai tot vazut); reversul medaliei? daca mesajele negative ale amatorilor din piata de capital vor fi mai puternice, vom ramane doar cu declaratiile. Ce alegem?
Comentariu de Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest
