Vineri, 04 aprilie 2014

Restructurarea datoriilor Greciei si miza celui de-al doilea pachet financiar

Sursa: BT Securities

Ministrii de finante din zona euro au respins lunea trecuta oferta creditorilor privati ai Greciei, care prevedea un cupon prea mare pentru noile obligatiuni (4%) fata de ceea ce guvernul elen si oficialii FMI si UE considerau ca sustenabil (adica 3.5%). Astfel ca pietele financiare au mai traversat o saptamana de plin suspans – si pe buna dreptate fiindca restructurarea datoriilor Greciei conditioneaza cel de-al doilea pachet de salvare convenit in iulie, anul trecut, la 109 mld EUR si ulterior majorat la 130 mld EUR.

Data de 20 martie coincide cu scadenta unor obligatiuni guvernamentale in valoarea de 14.5 mld EUR, iar in lipsa pachetului financiar pregatit de FMI, UE si BCE, Grecia ar intra pur si simplu in incapacitate de plata. Desigur, e greu de conceput ca organismele internationale vor permite falimentul necontrolat al unui membru al zonei euro: sa ne gandim doar la faptul ca bancile din Franta, Germania si Portugalia concentreaza impreuna 66.6 mld EUR sau 66% din creantele externe asupra Greciei. Un astfel de eveniment in Grecia ar zgudui imediat bancile portugheze – iar asta in contextul in care Portugalia calca deja hotarat pe urmele Greciei, fiind o posibila candidata la un al doilea pachet de salvare. In linie cu Portugalia se afla Spania – la randul ei intr-o situatie cat se poate de delicata – ale carei banci detin 43% din creantele externe asupra Portugaliei (cat Germania, Franta si Anglia la un loc). Mai departe, cele mai expuse la un eventual soc financiar in Spania ar fi bancile principalelor motoare ale zonei euro, Germania si Franta acumuland aici active de peste 250 mld EUR. Daca mai introducem in ecuatie si gradul de expunere directa pe care bancile europene il au in cele patru tari cu risc ridicat, ne putem da seama de ramificatiile extreme ale unui eventual faliment necontrolat al Greciei si de miza mare a negocierilor actuale.

Cu toate astea, tensiunea persista fara ca vreuna din parti sa cedeze: creditorii privati refuza sa accepte pierderi de 65-70% sau 100 mld EUR printr-un schimb de obligatiuni pentru unele noi cu o scadenta de 30 de ani si purtatoare de cupon sub 4%; de cealalta parte, guvernul elen si organismele internationale sustin ca doar o dobanda de cel mult 3.5% ar permite reducerea gradului de indatorare a Greciei de la 160% la 120% din PIB pana in 2020, asa cum este deja planificat.

Sursa: BT Securities

Treptat insa, subiectul negocierilor s-a mutat asupra implicarii Bancii Centrale Europene in restructurarea voluntara a datoriei, alaturi de sectorul privat. De cand a demarat programul de cumparare de obligatiuni in mai 2010, se estimeaza ca BCE ar fi acumulat titluri de 40-45 mld EUR, devenind astfel cel mai mare creditor al Greciei. Desi banca centrala poate invoca un statut preferential, intrucat achizitiile de obligatiuni nu au reprezentat o investitie propriu-zisa, ci un raspuns la escalarea crizei datoriilor suverane in Europa, este foarte probabil ca, in cazul in care negocierile cu sectorul privat nu dau rezultatul scontat, sectorul public si, implicit BCE, sa participe de asemenea la restructurarea datoriei.

De retinut insa ca acordul cu creditorii e doar piesa centrala, eliberarea transelor din cel de-al doilea pachet de salvare depinzand si de o serie reforme si masuri severe de austeritate, printre care reducerea cheltuielilor bugetare cu 1% din PIB sau 2 mld EUR anul acesta (tintele fiind domeniile apararii si al sanatatii), implementarea reformei pensiilor suplimentare si finalizarea evaluarii necesarului de recapitalizare a bancilor grecesti in conformitate cu cerintele Basel III.

Mai mult, Germania face presiuni  pentru obtinerea unui control mai mare asupra politicii bugetare a Greciei de catre institutiile europene, in scopul evitarii derapajelor care ar periclita eficienta pachetului financiar. Greu de crezut ca astfel de interferente vor fi tolerate usor de guvernul de la Atena, mai ales in conditiile in care masurile de austeritate impuse de organismele internationale s-au dovedit si se vor dovedi in continuare foarte greu de digerat pentru populatie. Taieri de salarii si cresteri de taxe (pentru reducerea deficitelor) determinand o deteriorare si mai accentuata a mediului economic si a nivelului de trai;  nemultumiri, proteste, miscari de strada si un sporit sentiment antieuropean promovand ideea desprinderii de UE. Oricare ar fi pana la urma deznodamantul actualelor negocieri, Grecia va ramane in centrul atentiei pe masura ce problemele cu care se confrunta aluneca in dimensiunea sociala.

Din nefericire, Portugalia se pregateste sa intre si ea pe scena principala, dupa ce pietele financiare au inceput sa emita semnale ingrijoratoare inca din momentul retrogradarilor Standard & Poor’s. Pe marginea acestui subiect vom analiza insa in numarul urmator, daca nu cumva intervine altceva extraordinar pe parcursul saptamanii.

Comentariu de Dan Rusu, seful departamentului de analiza al societatii de brokeraj BT Securities

Lasati un comentariu