Vineri, 04 aprilie 2014

Retrogradarea ratingului EFSF sporeste importanta implementarii mecanismului ESM

Sursa: BT Securities

Retrogradarile operate de agentia Standard & Poor’s in randul tarilor europene au atras dupa sine declasarea cu o treapta a ratingului Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF) – de la AAA la AA+ – lunea trecuta de catre aceeasi agentie de rating.

Intrucat, dupa data de 13 ianuarie, doar patru tari din zona euro mai figurau cu rating suprem (Germania, Olanda, Luxemburg, Finlanda), pentru pastrarea calificativului EFSF, tarile membre aveau de ales intre reducerea capacitatii efective de creditare a fondului cu 180 mld EUR (de la 440 la 260 mld EUR) si refacerea structurii de garantii prin noi contributii ale statelor. Pozitiile oficiale ale membrilor au fost insa impotriva ambelor demersuri, profitandu-se atat de faptul ca EFSF beneficiaza inca de calificativul maxim al celorlalte doua agentii de rating, cat si de proximitatea momentului trecerii la Mecanismul European de Stabilitate (ESM). Prin urmare, Standard & Poor’s au recurs luni la retrogradarea fondului; dar, exact ca in cazul declasarilor in masa din 13 ianuarie, pietele financiare au trecut neperturbate peste moment, intarind convingerea noastra ca actualele evenimente au fost deja asimilate de catre preturi prin vanzarile masive din a doua jumatate a anului trecut.

Sursa: BT Securities

Marti, EFSF trecea cu succes testul emisiunii unor bonuri de trezorerie la 6 luni prin care a reusit sa adune 1.5 mld EUR la un randament mediu de 0.2664%, emisiunea fiind suprasubscrisa de 3.1x. Circa 8 procente din intreaga oferta au fost subscrise de catre guvernul japonez, care a acumulat pana acum titluri EFSF in valoare de 3.7 mld EUR si care promite sa ramana unul dintre principalii investitori in instrumentele EFSF in pofida recentei ajustari de rating. Fondul european a mai emis bonuri de tezaur in 15 decembrie in suma de 1.97 mld EUR si la un randament mediu de 0.2222%, acestea ajungand la maturitate in martie. Cea mai mare parte a titlurilor EFSF consta insa in obligatiuni senior in valoare de 16 mld EUR ce fac parte din programul de finantare a Irlandei si Portugaliei si au scadenta in 2016, respectiv 021 si 2022.

Fondul European de Stabilitate Financiara a fost infiintat in mai 2010 ca raspuns al tarilor europene la criza datoriilor suverane, beneficiind de o capacitate efectiva de creditare de 440 mld EUR ce se bazeaza pe garantii aduse de statele care folosesc moneda unica (peste 60% dintre acestea sunt asigurate de Germania, Franta si Italia). Alaturi de entitatea cu scop similar Mecanismul European de Stabilizare Financiara (EFSM), EFSF constituie doar o etapa premergatoare implementarii Mecanismului European de Stabilitate (ESM), care era initial programata pentru iulie 2013. Deteriorarea situatiei in zona euro a impus insa grabirea cu un an a momentului activarii ESM.

Astfel, din iulie 2012, Mecanismul European de Stabilitate ar trebui sa-si inceapa activitatea ca fond de salvare permanent, operand – spre deosebire de predecesorii sai – dupa tiparul unei banci, cu capital varsat de 80 mld EUR si capital exigibil si garantii de 620 mld EUR.

Capacitatea efectiva de creditare convenita deocamdata este de 500 mld EUR (rezultata din cumularea capacitatilor celor doua fonduri temporare: 440 mld EUR EFSF + 60 mld EUR EFSM), dar decizia finala in aceasta privinta se va lua abia in luna martie. Avand in vedere apelurile repetate ale SUA, Canada si Japonia privind majorarea capacitatii fondurilor de salvare europene, nu este exclus ca ESM sa beneficieze in cele din urma de o finantare sporita.

Pana acum, EFSF a alocat 43.7 mld EUR in cadrul programului de salvare a Irlandei si Portugaliei, insa va contribui semnicativ si la cel de-al doilea pachet de finantare a Greciei in valoare totala de 130 mld EUR, alaturi de FMI si UE. Acest pachet este conditionat de acordul cu creditorii privati la care Grecia va reusi sa ajunga – problema spinoasa, care a planat asupra pietelor financiare toata saptamana trecuta. Vineri se vorbea de un foarte probabil compromis intre cele doua parti, creditorii privati acceptand pierderi de 65-70% la noile obligatiuni la 30 de ani. Iar rata dobanzii, aspectul cel mai controversat al negocierilor, urmand sa fie progresiva, cu un nivel mediu de 4%. Obtinerea pachetului de salvare de la cele trei organisme inainte de luna martie este cruciala, fiindca atunci ajung la maturitate obligatiuni de 14.5 mld EUR si, in lipsa ajutorului extern, statul elen ar intra in incapacitate de plata. Saptamana aceasta ramane asadar importanta in ce priveste evolutia situatiei din Grecia si mai ales detaliile acordului final dintre stat si creditorii privati.

Comentariu de Dan Rusu, seful departamentului de analiza al societatii de brokeraj BT Securities

Lasati un comentariu