Miercuri, 08 ianuarie 2014

Teoria decuplarii economiilor globale ramane valida

Conform datelor anuntate in aceasta dimineata, in trimestrul 2 PIB-ul Germaniei a inregistrat cea mai mare crestere din ultimii 23 de ani

Am notat miercuri ca schimbarea de atitudine a Rezervei Federale ar trebui sa consolideze perceptia decuplarii economiilor globale de conditiile in deteriorare din Statele Unite si sa genereze acutizarea presiunilor de cumparare afectand yenul japonez in fata dolarului american. O asemenea situatie plasa bursele de actiuni din Statele Unite si Japonia in situatia de a performa mai modest decat alte piete globale, in particular cele emergente asiatice.

Pe parcursul ultimelor doua zile si jumatate, cei mai importanti indici compoziti ai burselor de actiuni din Statele Unite si Japonia, S&P 500 si Nikkei 225, au suferit o pierdere medie de 2,57%. In acelasi timp, insa, o serie de indici ai unor piete asiatice emergente (Hong Kong, Taiwan, India, Indonezia, Coreea de Sud, Singapore, Malaysia si Thailanda) au pierdut in medie doar 0,62%.

Este evident prea devreme pentru concluzii. Dar, chiar si dupa doua zile de trepidatii puternice ale burselor la nivel global, Asia performeaza mai bine decat Statele Unite si Japonia. Publicul continua sa creada in ideea decuplarii economiilor globale, iar datele anuntate in aceasta dimineata potrivit carora produsul intern brut al Germaniei a inregistrat in cel de-al doilea trimestru cea mai mare crestere din ultimii 23 de ani se incadreaza perfect in aceasta teorie.

Nu am crezut in ideea decuplarii in vara anului 2008, si nu cred nici acum. Daca tabloul macro american sufera un derapaj sever, celelalte economii vor deveni vulnerabile la randul lor. Deocamdata, insa, perceptia investitorilor este alta, iar un oportunist de profesie nu tine sa stea impotriva perceptiei.

Totodata, schimbarea de atitudine a Rezervei Federale poate genera reducerea ecartului dintre dobanzile aferente bondurilor guvernamentale americane cu scadente la 2 ani si respectiv 10 ani, si in acelasi timp majorarea ecartului dintre dobanzile aferente bondurilor guvernamentale americane cu scadente la 10 ani si 30 de ani.

Daca marti Rezerva Federala a facut doar primul pas vizavi de un nou angajament de relaxare monetara cantitativa, atunci dobanzile bondurilor la 10 ani devin mai vulnerabile decat cele ale notelor la 2 ani (asupra carora banca centrala a actionat deja prin masuri ortodoxe de politica monetara, adica taierea ratei cheie pana la nivelul curent de 0% – 0,25%).

In ceea ce priveste ecartul dintre dobanzile bondurilor cu scadente la 10 ani si respectiv 30 de ani, acesta se plaseaza intr-o situatie diametral opusa.

Rezerva Federala a precizat deja ca-si va concentra cumpararile pe scadente de la 2 ani la 10 ani. Astfel, dobanzile bondurilor la 30 de ani sunt mai putin vulnerabile decat cele ale bondurilor la 10 ani. Pe de alta parte, finantarea deficitelor americane incearca deja sa mute durata medie a maturitatii emisiunilor de bonduri guvernamentale cat mai departe in viitor. Daca o asemenea presiune creste, nu m-as mira sa vad o scadere a dobanzilor bondurilor la 10 ani si in acelasi timp o crestere a celor la 30 de ani.

Comentariu de Mihai Nichisoiu, analist piete internationale in cadrul societatii de brokeraj Tradeville

Lasati un comentariu