Vineri, 24 ianuarie 2014

Un comisar CNVM recunoaste: Protectia investitorilor este la pamant

Lorand Kralik, ultimul venit in echipa de comisari ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) recunoaste ca protectia investitorilor din Romania este departe ceea ce ar trebui sa fie si de ceea ce este in tarile din Uniunea Europeana. In primul interviu acordat de la numirea sa in functia de comisar, Lorand Kralik vorbeste despre protectia investitorilor, despre educarea financiara a acestora, despre sprijinirea pietei fondurilor mutuale si despre schimbarile pe care legislatia pietei de capital ar trebui sa le suporte.

Sunteti ultimul intrat in echipa de comisari ai CNVM. Care sunt principalele obiective pe care le aveti?

Consider ca ar trebui sa se intareasca latura privind protectia investitorilor. Am si propus ca la proxima schimbare a organigramei, respectiv a regulamentului de organizare si functionare a CNVM sa introducem o Directie penru Protectia Investitorilor care la ora actuala nu exista in CNVM. Avem un serviciu de informare a investitorilor, dar acesta nu acopera nici pe departe serviciile pe care ar trebui sa le acopere, cum de altfel se intampla in aproape toate statele Uniunii Europene.

Veti angaja oameni noi pentru aceasta directie? Sau vor fi realocati oamenii deja existenti?

Nu cred ca la ora actuala CNVM este intr-o situatie atat de buna incat sa isi permita sa angajeze noi oameni. Exista o hotarare a Comisiei ca aceste reorganizari sa le facem din resurese proprii. Eu sper ca aceasta reorganizare sa aiba loc chiar in primul an de mandat al meu. Si sper ca va ajunge o directie care va avea o  forta mai mare. O alta problema o consider promovarea unor demersuri pentru a sprijini piata fondurilor mutuale.

In ce constau mai exact aceste demersuri?

Aici vreau sa va zic ca predecesorul meu, Victor Eros, caruia i-am fost consilier doi ani si jumatate a initiat un demers legislativ pentru a se introduce in Codul Fiscal o prevedere care, pe sistemul francez, sa permita angajatorilor sa achite o anumita suma si sa cumpere unitati de fond pe care sa le ofere ca si bonus pentru angajati. Fondurile acestea ar trebui sa fie create printr-o lege speciala care sa stabileasca si regulile de dispersie. In Franta sunt si fonduri care pot sa investeasca in actiunile companiei respective, dar acest lucru se poate intampla numai la companiile mari. Noi am propus ca, pe principiul deducerilor prin Codul Fiscal, prevazut si la pensile private, fiecare firma sa poata investi 400 de euro/angajat in unitati de fond. Am avea o dezvoltare spectaculoasa a pietei de capital prin latura fondurilor de investitii, care la ora actuala au o valoare a activelor inca foarte mica.

Cand ar putea fi implementat acest demers?

Sunt constient ca anul acesta nu se prea poate face nimic. Suntem inca in an de criza, dar cred ca din 2011, la modificarea Codului Fiscal trebuie sa avem in vedere acest lucru. Daca vom avea sprijin politic eu cred ca beneficiile vor fi mult mai mari in acest caz decat asa zisele pierderi imediate pe care le inregistreaza bugetul de stat neincasand impozit. Bineinteles ca angajatii in contul carora se vor inscrie acest unitati de fond nu vor putea instraina titlurile o anumita perioada de timp. In Franta aceasta perioada este de cinci ani. La noi poate ca nu e cazul sa incepem cu 5 ani, dar putem sa ne gandim la limite de 2-3 ani. Aceasta masura ar conta mai mult pentru educarea populatiei. Sunt si alte produse de economisire in care la ora actuala nu au prea multa incredere din cauza scandalurilor din trecut. (vezi cazul FNI). Trebuie sa intarim aceasta incredere in piata de capital. Pe langa protectia investitorilor o latura importanta o reprezinta educatia financiara.

In ce stadiu este initiativa de schimbare a legii pietei de capital?

Eu sustin varianta modificarii legislative si nu la nivel administrativ. In prezent la nivel de Comisie lucram la modificarea Regulamentului nr. 1, privind emitentii si operatiunile de piata, care este in process de reproiectare, si probabil o sa iasa la sfarsitul primaverii, poate in mai-iunie. Lucrarile la acest regulament au fost putin sistate pentru ca avem o prioritate si mai mare cu privire la  reorganizarea pietei RASDAQ.

Care este situatia RASDAQ? Ce masuri se iau pentru clarificarea acestei piete?

Piata RASDAQ poate fi considerata o piata nationala care este guvernata de principiile pietelor reglementate formulate conform directivelor UE. Noi nu am formulat o decizie care sa spuna ca piata RASDAQ este reglementata, dar aplicam marea majoritate a regulilor ce guverneaza pietele reglementate. Problema este ca marea majoritate a societatilor de pe aceasta piata nu o sa indeplineasca niciodata conditiile minime de admitere pe o piata reglementata. Regulamentul nr. 1 prevedea ca toate societatile de pe RASDAQ sa treaca pe sistemul alternativ de tranzactionare (ATS- n.red.). Noi am suspendat aceste prevederi pentru ca nu era normal. Trebuie sa separam problema ATS de RASDAQ. In 2006 BVB era singura piata reglementata. La ora actuala avem doua: Sibiu si Bucuresti. Noi nu putem sa interzicem sau sa impunem unui emitent listat pe RASDAQ sa se duca la BVB daca el vrea pe o alta piata reglementata.

Un alt subiect extrem de important pentru investitori este legat de pragul de detinere la SIF-uri. Care este pozitia dumneavostra cu privire la acest subiect?

Este o decizie politica. Nu pot sa ma exprim in ce modalitate se poate face ridicarea pragului.Pot sa spun ca intampinam probleme in ceea ce priveste vanzarea fortata si actiunea concertata. Noi ar tb sa aflam identitatea actionarilor la nivel de persoana fizica, insa avem probleme cu off-shore-urile care detin pozitii aproape de control si nu stim cine se ascunde in spatele lor. Cand le cerem stuctura actionariatului pur si simplu suntem sfidati si asta pentru ca noi putem sa dam amenda maxima de 5% din capitalul social, va dati seama ce efect are o amenda de 2,5 dolari la un off-shore. Si nu doar off-shore-urile ne ridica probleme. In Romania, avem probleme si cu PAS-urile (asociatiile salariatilor). Unii actionari se folosesc de paravanul acestor PAS-uri, si nu fac oferte publice. Pot sa spun ca PAS-urile sunt un fel de off-shore-uri romanesti.

ramona.asiminei@economictimes.ro

3 Comentarii

  1. Ioana Maria Vlas spune:

    Prin anul 1999 se legiferase ca sumele compensatorii importante acordate disponibilizatilor, in special celor din sectorul minier, sa fie platite mai accelerat daca sunt investite inclusiv in fonduri de investitii. Cu aceste facilitati a crescut FNI-ul intr-un an cat altii in zece, supravegheat din CNVM de Directia domnului Vladimir Cojocaru. In 1996 prabusirea SAFI era “supravegheata” de Vladimir Cojocaru. Astazi Directia de supraveghere este condusa de domnul Vladimir Cojocaru si ma opun sa bagam vreun ban in piata de capital pe care i-ar supraveghea asemenea sinistru personaj.
    CNVM-istii sunt preocupati acum doar de suplimentarea bazei de taxare a fraierilor, caci li se incheie dezastruos procesele FNI si MOBINVEST unde respund alaturi de fraudatori, si vin executorii judecatoresti peste ei.

  2. gaby spune:

    tara arde si baba se piaptana….ar trebui ca cnvm cind vine vb. de protectia micului investitor sa faca tot posibilul sa urgenteze,caci din cauza nereglementarilor draconice multi tovarasi contesta tot de dragul santajului….contestatiile sa fie analizate de cnvm care sa dea sau nu aviz pt. instanta

Linkuri catre acest articol

  1. economity.com

Lasati un comentariu